Nevoia
de servicii de sănătate se schimbă dramatic în întreaga lume. Evoluţiile
demografice, schimbarea patologiei şi finanţarea publică precară fac tot mai
dificilă funcţionarea sistemelor de sănătate. Atât pentru ţările dezvoltate,
cât şi pentru cele aflate în curs de dezvoltare, noile cerinţe nu vor putea fi
satisfăcute dacă sistemele vor continua să funcţioneze ca până acum. Este
nevoie de noi modele, care să împartă riscurile financiare într-un mod mai
echilibrat, să aibă o vedere mai largă asupra sănătăţii şi să răspundă nevoilor
celor mai săraci locuitori ai planetei.
Schimbările demografice se vor transforma
într-o adevărată provocare pentru planificarea pe termen lung a serviciilor de
sănătate naţionale. Până în 2050, în lume, numărul persoanelor în vârstă de 60
de ani sau mai mult va depăşi numărul copiilor sub 15 ani. În plus, clasa de
mijloc va creşte numeric, la nivel global, cu trei miliarde de oameni în următorii
20 de ani, modificând tipurile de probleme de sănătate cu care ne vom
confrunta, dar şi modul de finanţare a serviciilor de sănătate.
În
acelaşi timp, bolile netransmisibile – precum cancerul, afecţiunile
cardiovasculare şi diabetul – sunt tot mai frecvente, în timp ce afecţiunile
anterior letale (cum ar fi infecţia HIV/SIDA) au ajuns, sub tratament, să fie
considerate boli cronice.
Este
greu să ţinem pasul cu toate aceste schimbări, chiar şi în vremurile cele mai
prospere. În prezent însă, economia mondială stagnează şi bugetele alocate
serviciilor de sănătate sunt împinse la limita inferioară. Guvernele,
companiile de asigurări şi contribuabilii la serviciile de sănătate sunt tot
mai îngrijoraţi de faptul că banii din sistem nu se regăsesc în beneficii
pentru sănătate. La rândul lor, companiile farmaceutice şi decidenţii caută
soluţii inovatoare pentru a reduce presiunea, nu doar prin crearea de noi
medicamente, ci şi prin regândirea modului de funcţionare a industriei.
În
acest sens, compania pe care o conduc a testat trei planuri de afaceri care au
generat rezultate încurajatoare. Unul dintre acestea se referă la partajarea
riscurilor, prin care utilizatorul achită costul unui medicament sau al altuia
numai dacă tratamentul urmat dă roade. În caz contrar, compania farmaceutică
rambursează costul acestuia. Am folosit programe de partajare a riscurilor în
Germania, unde cooperăm cu doi contribuabili majori în ceea ce priveşte
costurile acidului zoledronic pentru tratamentul osteoporozei. Dacă pacientul
suferă o fractură după tratament (ceea ce arată că medicamentul nu a funcţionat),
Novartis este obligată să ramburseze costul acestuia. Contribuabilul obţine
beneficii de pe urma acestui sistem, deoarece partajarea riscurilor minimizează
costul eşecului. Compania farmaceutică este, la rândul său, avantajată,
deoarece garanţia eficacităţii alimentează încrederea publicului în produsele
sale. Cu toate acestea, planul de partajare a riscurilor prezintă şi
inconveniente. Unii contribuabili consideră că sistemul este prea complicat,
mai ales atunci când se pune problema definirii unui rezultat pozitiv, şi că
trebuie să aştepte prea mult pentru rambursare. În pofida acestor limitări,
partajarea riscurilor este un bun punct de plecare pentru a dezvolta un plan de
afaceri mai onest şi mai eficient, care poate fi perfecţionat sau simplificat
în timp.
Un
al doilea plan de afaceri îi include pe pacienţi, pe contribuabili şi pe
profesioniştii din domeniul sănătăţii într-un program integrat, pentru ca aceştia
să contribuie la tratamentul unei anumite boli. În Brazilia, de exemplu,
programul nostru Vale mais saúde
foloseşte această abordare pentru a trata boala pulmonară obstructivă cronică
(BPOC), o afecţiune care se estimează că va fi a treia cauză de deces în
întreaga lume până în 2030. Pe lângă faptul că distribuie indacaterol,
programul asigură un pachet terapeutic complex, care acoperă toate simptomele.
Pacienţii pot beneficia de vaccinuri antigripale la preţ redus, de terapii de
substituţie a nicotinei, pot participa la şedinţe de reabilitare pulmonară şi
pot beneficia de informaţii de sănătate. Aceste intervenţii atenuează
simptomele, previn exacerbarea lor prin afecţiuni intercurente şi îi ajută pe
pacienţi să îşi continue activităţile de zi cu zi.
Însă
noile planuri de afaceri sunt cel mai necesare în ţările cele mai sărace, cu
sisteme de sănătate cel mai puţin dezvoltate şi cu infrastructura cea mai slabă.
Acţiunile caritabile pot produce unele schimbări, însă o astfel de abordare nu
este sustenabilă şi nu poate fi aplicată pe o scară largă. Companiile care vor
să se implice trebuie să găsească modalităţile optime de a lucra pe termen lung
cu sistemele de sănătate existente. O cale de a face asta este prin
parteneriate sociale. De exemplu, programul nostru Arogya Parivar („Familia sănătoasă“) ajunge la milioane dintre cei
mai săraci locuitori ai Indiei. Este axat pe patru principii: conştientizare,
acceptabilitate, disponibilitate şi adaptabilitate. Programul îi ajută pe cetăţeni
să conştientizeze existenţa şi importanţa problemelor de sănătate, prin
formarea de educatori care să le vorbească celor din mediul rural despre prevenţia
şi tratarea diverselor boli. În 2012, a reuşit să ajute aproximativ 2,5
milioane de locuitori de la sate. Programul înglobează peste 45.000 de medici
locali, printr-o reţea de 90 de distribuitori medicali, asigurând medicamente
pentru 28.000 din cele mai izolate farmacii ale Indiei. Pentru ca locuitorii să
şi le poată permite, vindem ambalaje cu un număr redus de doze, fără prescripţie
medicală. Programul este flexibil, adaptând medicamentele, ambalajele şi
instruirea personalului în funcţie de nevoile de sănătate şi de obiceiurile
culturale specifice ale diverselor comunităţi din India.
Aceste
trei exemple demonstrează că, atunci când există idei inovatoare, putem răspunde
adecvat nevoilor de sănătate în schimbare. Companiile farmaceutice depun
eforturi în acest sens, dar au nevoie şi de ajutor. Cel mai important:
guvernele, contribuabilii şi medicii trebuie să se alieze pentru a testa,
promova şi implementa ideile cele mai bune şi mai eficiente economic. Doar
atunci vom putea ameliora sănătatea tuturor oamenilor, fie ei bogaţi sau săraci,
indiferent de locul în care trăiesc.
©
Project Syndicate, 2014. www.project-syndicate.org
Traducere din limba engleză de Sorana
Graziella Cornea
 Joseph Jimenez este directorul
general executiv (CEO) al companiei Novartis. |
