Registrul naţional
al donatorilor de organe, ţesuturi şi celule. Prin Ordinul comun al ministrului sănătăţii
şi al ministrului justiţiei nr. 1.158/3.793/C din 19 noiembrie 2012, publicat
în Monitorul Oficial nr. 847 din 14 decembrie 2012, a fost reglementată înfiinţarea
Registrului naţional al donatorilor de organe, ţesuturi şi celule (RND) la
nivelul Ministerului Sănătăţii, datele cuprinse în acesta fiind centralizate pe
suport electronic, prin Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Scopul RND îl
reprezintă formarea unei baze de date pentru gestionarea informaţiilor în
scopul realizării transplantului de organe, ţesuturi şi celule, cu respectarea
voinţei şi drepturilor persoanelor care în timpul vieţii consimt la donarea
acestora post-mortem, în scop terapeutic.
Prin intermediul acestui act normativ au
fost adoptate Normele metodologice privind organizarea şi funcţionarea RND,
acestea cuprinzând atât Procedura de înscriere a datelor, cât şi cea a consultării
datelor, precum şi modelele necesare: • registrul în sine • declaraţia de
donare de organe, ţesuturi şi celule • declaraţia de revocare a declaraţiei de
donare de organe, ţesuturi şi celule • formularul electronic pentru înscrierea
declaraţiilor de donare de organe, ţesuturi şi celule în RND • certificatul
care atestă înscrierea declaraţiilor de donare de organe, ţesuturi şi celule în
RND • formularul pentru consultarea RND • certificatul privind rezultatul
consultării RND.
Înscrierea în RND a datelor de identificare
a donatorilor şi a declaraţiilor prin care aceştia consimt la donarea
post-mortem, în scop terapeutic, a organelor, ţesuturilor şi celulelor se face
de notarul public, consimţământul donatorului dându-se prin act autentic
notarial, iar obiectul donării poate fi constituit de următoarele organe, ţesuturi
şi celule umane: cord, plămân, cord-pulmon, rinichi, ficat, pancreas, intestin,
piele, cornee, insule Langerhans, os, vase de sânge şi celulele umane. Voinţa
de a dona poate fi revocată oricând, tot prin declaraţie autentică. Minorii,
persoanele fără discernământ, precum şi interzişii judecătoreşti nu pot consimţi
la donarea post-mortem, în scop terapeutic, a organelor, ţesuturilor şi
celulelor.
Dacă, în timpul vieţii, s-au înregistrat mai
multe declaraţii prin care o persoană fie donează, fie revine asupra voinţei
sale de a dona, revocând declaraţiile anterioare sau modificând tipurile de
organe, ţesuturi şi celule pe care doreşte să le doneze, cu ocazia consultării
RND în vederea demarării procedurilor de prelevare de organe, operatorul va
putea vizualiza doar ultima declaraţie autentificată şi înscrisă în RND.
Consultarea Registrului se face numai de către
operatorii autorizaţi de Ministerul Sănătăţii, această atestare fiind necesară
inclusiv pentru a asigura confidenţialitatea datelor înscrise în RND în vederea
logării. Accesarea RND se va face numai de către angajaţii Centrului operativ
pentru situaţii de urgenţă, din cadrul Ministerului Sănătăţii, la solicitarea
coordonatorilor de transplant, solicitare ce se face prin serviciul IC
(intercomunicaţii) din unităţile de primiri urgenţe, fie prin apelare directă,
la telefoanele Centrului operativ pentru situaţii de urgenţă, după verificarea
prealabilă a identităţii coordonatorului regional de transplant.
Gestionarea
deşeurilor rezultate din activităţi medicale. În Monitorul Oficial nr. 855
din 18 decembrie 2012, a fost publicat Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.226
din 3 decembrie 2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor
rezultate din activităţi medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor
pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi
medicale. Prevederile intră în vigoare la 17 ianuarie 2013.
Prin acest act normativ, a fost desemnat
Institutul Naţional de Sănătate Publică, din subordinea Ministerului Sănătăţii,
ca autoritate responsabilă pentru gestionarea bazei naţionale de date privind
deşeurile rezultate din activităţi medicale, aprobându-se totodată condiţiile
de colectare prin separare la locul producerii, pe categoriile stabilite, a deşeurilor
rezultate din activităţile medicale, precum şi conţinutul-cadru al planului de
gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale, acesta fiind
obligatoriu inclusiv pentru obţinerea vizei anuale a autorizaţiei sanitare de
funcţionare. Până la 18 iulie 2013, toate unităţile în care se desfăşoară
activităţi medicale trebuie să se conformeze acestor norme privind elaborarea
planului, iar până la 18 octombrie 2013, direcţiile de sănătate publică judeţene
şi a municipiului Bucureşti elaborează şi transmit Ministerului Sănătăţii
planurile de gestionare a deşeurilor medicale la nivel judeţean şi al
municipiului Bucureşti, întocmite pe baza planurilor de gestionare a deşeurilor
rezultate din activităţi medicale primite de la unităţi. Planurile de
gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale la nivel judeţean şi
al municipiului Bucureşti sunt elaborate în colaborare cu persoanele desemnate
să coordoneze activitatea de gestionare a deşeurilor rezultate din unităţile
sanitare existente în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti.
Având în vedere complexitatea şi specificitatea
normelor cuprinse în acest act, imposibil de tratat în cadrul rubricii noastre,
recomandăm persoanelor direct interesate lecturarea integrală şi în amănunt a
acestuia.
