Rezidenţiatul în medicină de urgenţă.
În Monitorul Oficial nr. 26 din 12 ianuarie 2013, a fost publicat Ordinul comun
al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi
sportului nr. 1.333/6.556 din 20 decembrie 2012 pentru aprobarea
Regulamentului privind efectuarea pregătirii prin rezidenţiat în specialitatea
Medicină de urgenţă.
Durata
rezidenţiatului în specialitatea Medicină de urgenţă va fi de 60 de luni,
incluzând perioadele de concediu legal anual şi se va desfăşura într-un spital
acreditat în acest sens, în centrele universitare următoare: • Bucureşti, la
Spitalul Clinic de Urgenţă în colaborare cu Spitalul Universitar de Urgenţă,
Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni“ • Cluj-Napoca, la Spitalul Clinic
Judeţean de Urgenţă • Craiova, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă • Iaşi,
la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon“ • Târgu Mureş, la
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă • Timişoara, la Spitalul Clinic Judeţean de
Urgenţă • Oradea, afiliat centrului universitar Cluj-Napoca, la Spitalul
Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea • Arad, afiliat centrului universitar Timişoara,
la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad • Braşov, afiliat centrului
universitar Târgu Mureş, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov • Galaţi,
afiliat centrului universitar Iaşi, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Galaţi
• Constanţa, afiliat centrului universitar Bucureşti, la Spitalul Clinic Judeţean
de Urgenţă Constanţa.
Programul
de rezidenţiat din centrele universitare acreditate este coordonat de un
director de program, care răspunde de buna desfăşurare a programului, iar în
cadrul centrelor şi spitalelor afiliate, activitatea va fi coordonată de un
coordonator de program de rezidenţiat, funcţie asimilată directorului de
rezidenţiat. În subordinea acestora se va regăsi cel puţin un responsabil de
formare în rezidenţiat la fiecare cinci rezidenţi, numărul efectiv fiind
corelat cu numărul total al rezidenţilor în medicină de urgenţă din spitalul
respectiv, aceştia putând fi în diferiţi ani de pregătire.
Directorul
sau coordonatorul programului de rezidenţiat în medicina de urgenţă trebuie să
fie ori cadru didactic universitar (şef de lucrări, conferenţiar sau profesor)
la disciplina medicină de urgenţă, ori medic primar sau specialist medicină de
urgenţă, cu rezidenţiat în medicină de urgenţă, cu cinci ani vechime ca
specialist în unitatea de primire urgenţe (UPU), sau medic primar anestezie şi
terapie intensivă, cu cinci ani vechime în UPU. De asemenea, acesta trebui să
efectueze gărzi în cadrul unei unităţi de primire urgenţe.
Atribuţiile
directorului sau coordonatorului programului de rezidenţiat includ: • nominalizează
responsabili de program din centrul respectiv şi coordonează activitatea
acestora • coordonează desfăşurarea programului de rezidenţiat în centrul
respectiv şi în centrele afiliate • urmăreşte şi răspunde de pregătirea
teoretică şi practică a rezidenţilor • urmăreşte modul de desfăşurare a
modulelor de pregătire şi rezolvarea problemelor şi a litigiilor, dacă acestea
există • urmăreşte derularea proiectelor de cercetare şi a programelor de
schimb de experienţă pentru rezidenţi în domeniul medicinii de urgenţă • stabileşte
secţiile şi clinicile în care se vor desfăşura stagiile rezidenţilor şi elaborează
programarea acestora în stagii, cu anunţarea conducerii secţiei respective • propune
MS situaţiile de reorientare profesională în specialităţile medicină de familie
sau sănătate publică şi management a rezidenţilor care nu au aptitudinile
necesare specialităţii medicină de urgenţă şi care nu evoluează conform
prevederilor curriculare • aprobă cererile rezidenţilor de efectuare a gărzilor
plătite în cadrul structurilor de primiri urgenţe • efectuează modificări
justificate în planul de pregătire pentru rezidenţii care necesită o formare
mai intensă într-un anumit domeniu.
Responsabilul
de formare în rezidenţiatul de medicină de urgenţă este medic specialist sau
primar medicină de urgenţă, cu specialitatea obţinută prin rezidenţiat, sau
medic primar ATI cu loc de muncă în cadrul UPU de cel puţin trei ani şi
efectuează gărzi în cadrul UPU în care rezidenţii îşi desfăşoară pregătirea.
Atribuţiile sale includ: • urmărirea activităţii fiecărui rezident în medicină
de urgenţă din cadrul centrului respectiv pe tot parcursul rezidenţiatului,
inclusiv a rezidenţilor detaşaţi în alte centre, indiferent de anul de pregătire
al acestora • facilitarea executării stagiilor şi a pregătirii în diferite secţii
ale spitalului sau ale spitalelor în care rezidenţii din centrul respectiv îşi
efectuează stagiile • monitorizarea modului de efectuare a stagiilor şi gărzilor
în diferite secţii şi îndrumarea rezidentului pe durata modulelor de pregătire
în vederea dobândirii cunoştinţelor şi a abilităţilor practice prevăzute în fiecare
stagiu • colaborarea cu şefii secţiilor sau cu medicii desemnaţi din secţiile
în care rezidenţii de medicină de urgenţă îşi efectuează modulele
complementare, în vederea creării unor condiţii optime pe durata stagiului
respectiv • organizarea de seminare şi discuţii periodice cu rezidenţii, cel puţin
patru ore pe săptămână, pe teme specifice din programa analitică şi pentru
prezentarea de cazuri, articole şi actualităţi în domeniu • organizarea
cursurilor teoretice şi a stagiilor practice de pregătire a rezidenţilor • cercetarea
literaturii de specialitate şi punerea la dispoziţia rezidenţilor a
articolelor şi materialelor considerate de interes în domeniul medicinii de
urgenţă, în vederea discutării acestora • analizarea evoluţiei fiecărui
rezident şi discutarea problemelor cu fiecare rezident în parte, dacă este
necesar • evaluarea periodică a rezidenţilor, cel puţin o dată pe semestru,
atât teoretică, cât şi practică • participarea la evaluarea rezidentului la
fiecare final de modul.
Programul
de rezidenţiat în medicină de urgenţă şi centrele universitare de pregătire se
reacreditează la fiecare cinci ani, pe baza unei analize a activităţii şi a
rezultatelor obţinute, de către comisia de acreditare a programului de rezidenţiat
în medicina de urgenţă.
Având
în vedere spaţiul limitat al rubricii noastre, recomandăm tuturor celor
interesaţi lecturarea completă a acestui act normativ.
Modificare în Legea farmaciei. Prin Legea nr. 215
din 13 noiembrie 2012 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
130/2010 pentru modificarea Legii farmaciei nr. 266/2008 publicată în Monitorul
Oficial nr. 772 din 15 noiembrie 2012, a fost prorogat din nou termenul până la
care dispoziţiile art. 12 din lege se aplică şi anume până la data de 31
decembrie 2014 inclusiv. Această dispoziţie legală se referă la înfiinţarea
unei farmacii comunitare în mediul urban, în funcţie de numărul de locuitori,
dovedit prin adeverinţă eliberată de autoritatea administraţiei publice locale,
şi anume: • în municipiul Bucureşti, o farmacie la 3.000 de locuitori • în oraşele
reşedinţă de judeţ, o farmacie la 3.500 de locuitori • în celelalte oraşe, o
farmacie la 4.000 de locuitori.