Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Revoluţia „trântorilor“

Viața Medicală
Dr. Martin S. MARTIN joi, 30 aprilie 2015
Sunt trei feluri de aparate de zbor fără pilot. Cele din prima categorie încep cu istoricele avioane fără pilot V1 şi V2 proiectate de Wernher von Braun, ca arme de atac ale Germaniei naziste în anii ’40 şi care au condus la variantele lor perfecţionate, rachetele, cu scopuri exclusiv militare la început, apoi cu multiple aplicaţii comerciale. Au urmat aeromodelele, instrumentele sportive şi de amuzament, cu potenţial de prototipuri testate pentru viitoare aeronave. De câteva decenii au apărut şi s-au dezvoltat rapid dronele, tot un fel de aeromodele, dar combinate cu tehnologie digitală de control şi teleghidare, cu potenţial de obţinere şi transmitere a unor incredibile imagini de la mare distanţă şi cu o autonomie de zbor remarcabilă.
În limba engleză, drone înseamnă „trântor“ (masculul albinei) şi porecla a fost dată acestor aparate de zbor din cauza dimensiunilor reduse şi a zgomotului zumzăit pe care îl emit. Greu de identificat,  dronele au fost la început vehicule militare de spionaj şi omoruri ţintite. Pot fi manipulate cu mare exactitate de la distanţe foarte mari, de multe ori de pe alt continent.
Spionajul cu drone a contribuit la multe acţiuni spectaculoase, inclusiv cea de urmărire şi asasinare a faimosului Osama Bin Laden.
Microdronele, cele mai multe de tip helicopter cu mai multe motoare (tricoptere, quadcoptere), par să fie aparatele cu cele mai mari şanse de succes pentru viitoarele aplicaţii practice. Şi acestea sunt foarte multe. În domeniul urgenţelor, dronele pot ajuta la monitorizarea dezastrelor (incendii, avalanşe, furtuni, inundaţii, cutremure) şi la identificarea şi localizarea victimelor. Pe câmpurile de luptă, pot furniza materiale medicale şi militare, pot ataca folosind proiectile şi minirachete, dezvăluie mişcările strategice ale inamicului şi verifică efectele acţiunilor propriei armate.
Nu este singura utilitate a dronelor, însă. Coletele ar putea fi expediate la domiciliu mai uşor şi mai rapid cu ajutorul lor. Jeff Bezos, creatorul Amazon, a încercat să le folosească în transportul comenzilor la adresele clienţilor, dar s-a împiedicat de restricţiile federaţiei americane pentru siguranţa zborurilor, care a hotărât că nu se va permite folosirea dronelor decât pentru distanţele mai mici decât cele în care aparatul poate fi vizualizat cu ochiul liber. Deocamdată. Este imposibil de oprit interesul pentru folosirea dronelor care a cucerit domenii ca agricultura, industria de construcţii, transporturile, circulaţia rutieră, maritimă şi feroviară, controlul marilor turme de animale, sporturile, industria cinematografică, televiziunea, supravegherea marilor culturi, vânătoarea, primul ajutor în accidente şi câte altele.
„Părintele dronelor“, imigrantul mexican Jordi Munoz Bardales, a inventat primele drone la vârsta de douăzeci de ani. Azi este patronul companiei 3D Robotics, care se află în fruntea cercetării pentru îmbunătăţirea diverselor modele destinate anumitor funcţii. Companii producătoare de drone apar şi se dezvoltă rapid. În prezent, în fruntea listei este compania DJI din Hong Kong (Da-Jiang Innnovations), care a anunţat că va avea o cifră de afaceri de peste 10 miliarde de dolari în 2015 şi estimează profitul la cel puţin un miliard.
Dar viitorul tehnologiei sună şi mai uimitor. Cercetătorii fac eforturi să doteze dronele cu „ochi artificiali“ şi „creier propriu“, ambele cu substrat de computere miniaturizate. Şi astfel controlul dronelor nu se va mai face exclusiv de la o masă de comandă de pe pământ, ci va fi asigurat de drona însăşi, capabilă să „simtă“ şi „să vadă“, să evite obstacolele, să prevină accidentele şi să caute cele mai bune variante pentru a-şi îndeplini misiunea.
Se aşteaptă, în anii următori, o explozie a folosirii minidronelor, cărora li se va rezerva, mai mult ca sigur, o anumită parte a altitudinii şi spaţiilor de zbor, mărind securitatea acestor aparate, care pot îndeplini atâtea sarcini.
Folosirea dronelor comerciale este mult mai liberă în Australia şi Japonia decât este în Statele Unite. Dar, în aşteptarea unor reglementări mai favorabile, cercetarea şi fabricarea de drone continuă foarte activ, dublată de identificarea a tot mai multe aplicaţii practice. Utilizarea pe scară largă a dronelor în viitorul apropiat este inevitabilă, împinsă de nevoile profesionale şi de privirea interesată a marelui public.
Întârzierea aprobărilor şi reglementărilor pentru noile descoperiri tehnologice nu e ceva nou. Aşa s-a întâmplat şi cu automobilele, care au început să fie produse în Statele Unite la începutul anilor ’90, cam cu zece ani mai târziu decât în Europa. Privit la început ca o excentricitate a celor avuţi, încorsetat în regulamente limitative din cauza exagerărilor legate de securitatea oraşelor, automobilul a fost îmbrăţişat cu mare entuziasm de public şi a devenit principala formă de transport terestru în mai puţin de douăzeci de ani. Prin adăugarea producţiei de masă, introdusă de Henri Ford, maşinile s-au ieftinit repede, au devenit accesibile celor din clasa de mijloc, eliberând cetăţenii americani de limitările geografice şi ale marilor distanţe.
Trăim acum preambulul unei revoluţii tehnologice care va împânzi cerul generaţiei următoare cu „trântori“ harnici şi ascultători, ce vor defini o nouă realitate: miniaviaţia utilitară.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.