Departamentul pentru
Situații de Urgență (DSU) a lansat miercuri, împreună cu o firmă privată,
aplicația medEasy pentru telefonul mobil. Dezvoltatorii spun că proiectul îi va
ajuta pe coordonatorii de rezidențiat să țină o evidență mai bună asupra
manevrelor și procedurilor realizate de viitorii urgentiști.
Momentul bifării
Ca să devină specialist, fiecare rezident în medicina de urgență
trebuie să îndeplinească un anumit număr de proceduri medicale: resuscitări,
intubări etc. Mulți dintre medicii coordonatori nu controlează însă ce fac
rezidenții și validează direct procedurile pe carnetul de rezident sau în
sistemul electronic. Prinși în agitația din unitățile de primiri urgențe și
aflați într-o stare perpetuă de tensionare, ca urmare a cazurilor grave cu care
se întâlnesc, rezidenții uită să bifeze manevrele, iar îndrumătorii uită să le
aprobe. Uneori, medicii aflați în pregătire nici măcar nu își aduc caietele în
care trebuie consemnate procedurile, afirmă dr. Adela Golea, medic îndrumător
pentru rezidenții în urgențe la Cluj-Napoca. La bifare se ajunge, astfel, doar
la sfârșit de săptămână sau în puținele clipe de pauză, în general mult după
momentul realizării manevrelor.
Medicii aflați în pregătire pentru specialitatea de medicină de
urgență nu prea mai știu astfel ce proceduri au efectuat și mai ales câte,
explică dr. Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență. „Nu
se respectă în totalitate această cerință a numărului minim de proceduri care
trebuie realizate”, ne-a spus și prof. dr. Diana Cimpoeșu, îndrumătoarea
rezidenților urgentiști din Iași.
Aplicația medEasy, spune Arafat, i-ar ajuta să bifeze
procedurile în timp real, imediat după ce le-au realizat, întreaga formalitate
necesitând mai puțin de un minut. Astfel, dezvoltatorii proiectului afirmă că
aplicația scade timpul de raportare a procedurilor de la două minute la 40 de
secunde, dând astfel „în plus 25 de minute pe zi în care medicii să se poată
ocupa de pacienți”.
„Putem să observăm ce deficiențe au”
Îndrumătorilor de rezidențiat această aplicație le-ar permite,
în teorie, să controleze mai bine pregătirea viitorilor specialiști. „Putem să
observăm ce deficiențe au, legate de noțiunile practice, iar atunci le putem da
teme de citit și apoi de exersat. Este mult mai simplu să contabilizăm
manevrele în format electronic, unde informațiile sunt centralizate. Pe noi ne
ajută foarte mult să știm când pot să facă singuri anumite manevre, terapii și
proceduri. De exemplu, dacă rezidentul face dovada că a condus zece cazuri de
resuscitare singur, îl lăsăm să facă singur gărzi prespital, fără să ceară
ajutor, cu excepția cazurilor speciale sau a victimelor multiple. Iar
procedurile acestea pot fi incluse și în CV-urile rezidenților”, explică Adela
Golea.
Chiar dacă rezidenții nu sunt urmăriți de medicul coordonator de
fiecare dată când realizează o procedură, sunt văzuți de ceilalți medici cu
care lucrează, care trebuie menționați în aplicație și care pot confirma sau
infirma că utilizatorul aplicației a realizat procedura. În medEasy există și un
număr de registru al cazului la care s-a realizat manevra, astfel încât
îndrumătorii pot verifica prin sondaj dacă manevra s-a realizat sau nu, pur și
simplu văzând pacientul respectiv. Există și o rubrică, completată de medicul
supraveghetor, care descrie cum s-a realizat manevra – rezidentul a realizat-o
singur, a avut nevoie de ajutor sau doar a asistat.
Rezidenții sunt sceptici
Nu este o schimbare a sistemului, ci o completare a lui, crede
prof. dr. Diana Cimpoeșu, care menționează și posibilitatea realizării
statisticilor cu ajutorul acestei aplicații. „Când ai cifre, este mult mai
simplu să faci o evaluare mai corectă. Aplicația îi ajută și pe rezidenți, și
pe îndrumători să aibă o perspectivă matematică asupra a ceea ce fac și să
stabilească obiective de îmbunătățire a activității lor.”
Ce se întâmplă însă dacă o unitate de primiri urgențe nu are
suficient de multe cazuri care necesită manevre obligatorii pe lista
aplicației? Prof. dr. Cimpoeșu ne-a spus că numărul minim de manevre este
stabilit în mod realist, în concordanță cu prevalența patologiilor, dar nu este
exclus ca această situație să poată apărea. În aceste cazuri, nu se poate face
mare lucru, dar în celelalte cazuri, faptul că ai o țintă te obligă să o
atingi.
Importantă nu este doar stabilirea unui număr minim de manevre,
ci – mai ales – modul în care se realizează aceste manevre, explică prof. dr.
Mircea Beuran, coordonator al rezidenților pe specialitatea chirurgie generală,
în București. Profesorul insistă că trebuie incluse și criterii calitative,
care să arate că acel rezident execută corect manevrele. „Nu trebuie neglijată
practica pe manechine și simulatoare, până a lăsa rezidenții să facă manevre pe
pacienți. Să nu uităm că particularitățile anatomice se întâlnesc în 25 până la
30% din cazuri, de aceea cel care face manevre trebuie să știe mai întâi să le
facă corect. Este foarte importantă calitatea gestului, iar în urgențe trebuie
să ținem cont și de condiționarea de timp”, spune profesorul Beuran.
Medicii rezidenți cu care am discutat privesc cu reținere o
aplicație despre care spun că nu aduce nimic nou într-un mediu haotic, în care
chiar nu ai timp să respiri, „cu atât mai puțin să stai să bifezi aplicații”,
spune A. V., medic rezident pe urgențe în București. „După ce îți dai sufletul
la o resuscitare, nu te mai gândești că trebuie să consemnezi manevra. Și alți
colegi au aceeași părere. Pe de altă parte, este adevărat că înregistrarea
manevrelor în caietele de rezident este greoaie. Să vedem, poate o să aibă
succes, cine știe?”, a continuat sceptic medicul urgentist.
Aplicația ar putea deveni obligatorie
Prototipul proiectului medEasy s-a născut anul trecut în
septembrie la un hackathon (eveniment în care mai mulți programatori
colaborează pentru dezvoltarea unui software) organizat de Google Developer
Group București în parteneriat cu Departamentul pentru Situații de Urgență și
Fundația pentru SMURD. Atunci, doi tineri programatori și un analist de la
firma Qualitance au participat la eveniment, unde au discutat cu cei prezenți
despre problemele din sistemul de urgențe și au oferit o soluție tehnică.
Propunerea echipei a fost una dintre cele trei premiate de organizatori.
Dezvoltarea proiectului, cu scrierea codului, implementare și
testare, a durat aproximativ cinci luni. Întrebat dacă există o estimare a
costurilor, Radu Constantinescu, unul dintre fondatorii firmei de IT, a răspuns
că „există o estimare a efortului nostru”. Dacă aceasta ar fi trebuit plătită,
aplicația ar fi costat zece mii de euro. Aceasta este însă gratuită, iar echipa
de programatori a lucrat pro bono. Cel puțin în primii doi ani, suportul tehnic
va fi asigurat tot de firma IT. Qualitance a avut anul trecut o cifră de
afaceri de șase milioane de euro și are în portofoliu mai mulți clienți mari,
printre care Merck și AstraZeneca. „Nu ne-am propus să facem din această
aplicație un proiect comercial. Dorim să facem ceva bun pentru oameni”, a spus
Constantinescu la conferința de presă de la Spitalul Clinic de Urgență
București.
Deși medEasy nu este deocamdată obligatorie, Raed Arafat spune
că speră „ca medicii să înțeleagă că această aplicație este în favoarea lor.
Dacă vedem că există medici care nu vor să folosească aplicația, dar ea este
necesară, poate că trecem și la partea de obligativitate”.