Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Sănătatea imigraţiei

Viața Medicală
Dr. Martin S. MARTIN vineri, 30 ianuarie 2015
Sunt trei motive principale pentru care oamenii îşi părăsesc ţara natală şi migrează în alte zone: persecuţia, lipsurile şi dorinţa de mai bine. Între 1970 şi 2002, numărul imigranţilor s-a dublat. Astăzi, peste 200 de milioane de oameni trăiesc în ţări străine, dintre care 9 milioane în ţările din nordul Europei (9% din populaţie), 22 de milioane în Europa de Vest (12% din populaţie) şi 39 de milioane în Statele Unite (13% din populaţie). Dintre cele două componente distincte ale imigraţiei, cea legală şi cea delictuală, cea de-a doua creşte cu repeziciune. Frecvenţa imigraţiei neautorizate în Statele Unite a crescut continuu până în anul 2007 (12,2 milioane), ca apoi să scadă uşor, odată cu instalarea crizei financiare, urmată de recesiune. În 55% din cazuri, imigranţii provin din Mexic în 2007 ei numărând 6,9 milioane de persoane intrate în ţară (Pew Research Center, noiembrie 2014). Şase state americane (California, Texas, Florida, New York, New Jersey şi Illinois) au absorbit 60% din imigranţii ilegali.
Politicienii cu vederi de stânga, adepţi ai multiculturalismului, fac tot ce pot să faciliteze imigraţia neautorizată şi să protejeze de sancţiuni şi deportări pe cei deja intraţi pe teritoriul american. De exemplu, la intrare, imigranţii primesc hărţi, apă şi texte în care li se spune că atunci când vor face cerere pentru asistenţă socială, nu vor fi întrebaţi despre situaţia lor legală. Administraţia Obama a excelat în a face tot posibilul de a nu aplica legea existentă, care indică urmărirea legală şi arestarea sau deportarea imigranţilor ilegali. Când statul Arizona a introdus măsuri mai severe de identificare şi expulzare a acestora, Departamentul de Justiţie al guvernului federal a dat în judecată Arizona. De aceea, cheltuielile guvernamentale pentru imigranţii ilegali (asistenţă socială, cheltuieli medicale, educaţia copiilor) depăşesc 1,2 miliarde de dolari pe an, contribuind la creşterea datoriei naţionale.
Imigranţii, şi mai ales cei ilegali, sosiţi din regiuni cu probleme de sănătate endemice, care nu au trecut prin imunizările din copilărie şi ajung în ţările de destinaţie fără niciun control medical, aduc cu ei o multitudine de agenţi patogeni, evidenţi sau latenţi. Ei ridică un munte de probleme sistemelor de sănătate publică din ţările dezvoltate, către care se îndreaptă majoritatea imigranţilor ilegali. Astfel, în zonele vecine cu graniţa mexicană, incidenţa tuberculozei este de peste două ori mai mare decât în restul Statelor Unite. Peste 57% din cazurile noi de tuberculoză sunt înregistrate la imigranţii de primă generaţie, iar riscul de a dezvolta boala este de 9,8 ori mai mare la rezidenţii americani născuţi în străinătate faţă de cei născuţi pe teritoriul american. Un procent semnificativ din cazurile de tuberculoză nou apărute sunt îmbolnăviri cu agenţi rezistenţi la medicaţia antibiotică.
Tot în zonele vecine graniţei de sud se înregistrează izbucniri repetate de dizenterie, multiple boli transmisibile cu agenţi bacterieni, virali şi parazitari, care fuseseră eradicate în SUA şi s-au semnalat şi cazuri de febră tifoidă, lepră sau de febră Dengue. Mulţi dintre copiii neînsoţiţi care au intrat în ţară ilegal în fiecare an, originari din America Centrală, au fost confirmaţi ca purtători de virus hepatitic şi râie.
Mai mult decât în alte state, sarcina pusă pe umerii sistemului medical din California a depăşit limita suportului financiar existent: zeci de spitale şi camere de gardă au fost închise după ce cheltuielile nerambursate le-au împins în faliment, aşteptarea la serviciile de urgenţă rămase a crescut la multe ore, ambulanţele au fost nevoite să alerge de la un spital la altul ca să-şi plaseze bolnavii şi au rezultat decese legate de întârzierea ajutorului medical.
Anual, 4,3 miliarde de dolari reprezintă costurile medicale ale imigranţilor ilegali (Center for Immigration Studies) şi jumătate din această sumă este necesară pentru profilaxia şi tratamentul copiiilor. Dintre imigranţii ilegali care şi-au găsit de lucru, 29% au asigurări medicale plătite de angajatori, dar 71% sunt neasiguraţi şi cad în sarcina sistemului Medicaid. În anul 2011, numărul copiilor neasiguraţi din familiile intrate ilegal în ţară a reprezentat 8% din numărul total al copiilor din SUA. Frecvenţa bolilor mintale (tulburări de comportament, toxicomanii, schizofrenie) în rândul imiganţilor ilegali nu este cunoscută, dar ea este probabil semnificativă, din moment ce 30% din cei aflaţi în închisorile federale şi locale provin din rândul lor.
Este un fapt bine cunoscut că situaţia imigraţiei în Statele Unite se află într-o criză profundă. Ea se agravează de la an la an, în primul rând din cauza graniţelor incomplet controlate, a intensificării trecerii frauduloase a graniţelor de mari mase de oameni, traficate de bande de profitori lipsiţi de scrupule, adeseori de criminali. Pentru a controla situaţia imigraţiei, pentru eliminarea celei ilegale şi pentru a întrerupe cercul vicios al marilor probleme legate de imigraţia ilegală (ameninţare la securitatea naţională, facilitarea terorismului şi a comerţului de droguri, riscuri de sănătate publică şi costuri enorme), este nevoie de un consens politic, de un mare efort de a etanşeiza graniţele şi de o mare sumă de bani pentru rezolvarea problemei celor intraţi în ţară de mulţi ani. Dar nu există nici consens în alegerea celor mai bune soluţii, nici progres în controlul frontierelor, nici sinceritate în felul în care este abordată problema. Pe măsură ce problemele cresc, soluţiile devin din ce în ce mai dificile. Printre ele, aspectele medicale ale imigraţiei lipsite de control sunt ameninţări reale şi nimic din ce se face în prezent nu îndepărtează riscul unei pandemii devastatoare, spontane sau chiar indusă de cei cu intenţii criminale.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.