Prin Hotărârea Guvernului nr. 243 din 8 mai
2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 276 din 16 mai 2013, sunt statuate
cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă (SSM) pentru prevenirea rănirilor
provocate de obiecte ascuţite în activităţile din sectorul spitalicesc şi cel
al asistenţei medicale. Scopul acestor reglementări îl constituie: • prevenirea
rănirilor lucrătorilor din sectorul spitalicesc şi cel al asistenţei medicale,
provocate de orice obiect ascuţit, inclusiv de ace, pentru a se asigura un
mediu de muncă cât mai sigur posibil • stabilirea de programe pentru evaluarea şi
prevenirea riscurilor, formarea profesională, informarea, conştientizarea lucrătorilor,
precum şi monitorizarea accidentelor • aplicarea procedurilor de supraveghere şi
control al acestora.
Normele se bazează pe principiile instituite
prin Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 – prevenirea riscurilor
profesionale, protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor, eliminarea
factorilor de risc şi accidentare, informarea, consultarea, participarea
echilibrată potrivit legii, instruirea lucrătorilor şi a reprezentanţilor lor.
Evaluarea riscurilor profesionale şi supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor
trebuie să vizeze şi toate situaţiile în care există răniri, sânge sau alte
materiale cu potenţial infecţios şi se realizează potrivit aceleiaşi Legi,
precum şi în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.092/2006 şi ale Hotărârii
Guvernului nr. 355/2007.
Obligaţiile angajatorului privind utilizarea
şi eliminarea obiectelor ascuţite au în vedere eliminarea expunerii la riscuri
prin adoptarea următoarelor măsuri preventive specifice: • reducerea pe cât
posibil a utilizării obiectelor ascuţite la locul de muncă • utilizarea la
locul de muncă a obiectelor ascuţite mai sigure • interzicerea practicii repoziţionării
tecii acelor de unică folosinţă • asigurarea în apropierea zonelor unde sunt utilizate
la locul de muncă obiectele ascuţite a instrucţiunilor scrise pentru lucrători şi
a dispozitivelor de eliminare şi containerelor sigure, marcate corespunzător.
Totodată, angajatorul trebuie să asigure
informarea lucrătorilor expuşi unui risc de accidentare la locul de muncă prin
obiecte ascuţite, cu privire la: • riscul de rănire cu obiecte ascuţite • cerinţele
legale referitoare la securitatea şi sănătatea lucrătorilor în muncă în ceea ce
priveşte riscurile, măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie datorate
obiectelor ascuţite, inclusiv obligaţiile angajatorilor şi lucrătorilor cu
privire la acestea • bunele practici în prevenirea rănirilor cauzate de
obiectele ascuţite • avantajele şi dezavantajele vaccinării şi a lipsei vaccinării
în ceea ce priveşte bolile transmise prin sânge • implicarea şi atribuţiile
angajatorului faţă de lucrătorul rănit la locul de muncă cu un obiect ascuţit.
Instruirea privind procedurile asociate rănilor
provocate de obiecte ascuţite va cuprinde inclusiv informaţii referitoare la: •
utilizarea în condiţii de siguranţă şi eliminarea după utilizare a obiectelor
ascuţite • tehnicile de utilizare a obiectelor ascuţite mai sigure • măsurile
care trebuie adoptate în caz de rănire • procedura de raportare, supraveghere şi
control al accidentelor şi importanţa acesteia.
În situaţia nedorită, dar atât de frecventă
în unităţile spitaliceşti, în care apar accidente de această natură, oricare
lucrător al unui astfel de angajator sau, după caz, oricare altă persoană care
lucrează sub supravegherea şi îndrumarea respectivului angajator trebuie să
raporteze orice accident şi să furnizeze informaţii suficiente, la cererea
angajatorului, cu privire la circumstanţele accidentului. În aceste condiţii,
unitatea respectivă trebuie să înregistreze accidentul, potrivit prevederilor
Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 916/2006 privind aprobarea Normelor
de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale în unităţile
sanitare; să investigheze circumstanţele şi cauza accidentului şi să ia orice măsură
necesară pentru a preveni o repetare a acestuia.
