Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Soluţia psihedelică a depresiei?

Viața Medicală
Simone GRIMM joi, 23 ianuarie 2014
   Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, se estimează că depresia afectează 350 de milioane de oameni din lumea întreagă, ceea ce o transformă într-una dintre cele mai răspândite afecţiuni de natură psihiatrică. Însă numai aproximativ jumătate din cei care primesc medicamente antidepresive răspund la ele şi, chiar şi în acest caz, ei trebuie să aştepte câteva săptămâni sau chiar luni înainte de a observa vreun efect pozitiv – un neajuns de importanţă vitală pentru cei expuşi riscului imediat de suicid. Prin urmare, există o nevoie acută de antidepresive cu acţiune rapidă.
   Ketamina – un medicament utilizat în primul rând ca anestezic în medicina veterinară şi ca anestezic şi analgezic cu durată scurtă de acţiune în intervenţiile chirurgicale sau alte proceduri dureroase – este, în momentul de faţă, vedeta în devenire a cercetării privind depresia. Se pare că atenuează cele mai grave simptome ale depresiei în câteva minute sau ore, chiar şi în cazul pacienţilor care prezintă un istoric de eşecuri cu alte tratamente.
   În primul studiu clinic controlat, cercetătorii au raportat o atenuare cu 50% a simptomelor de depresie la două ore de la administrarea de ketamină, o treime din pacienţi prezentând dispariţia simptomelor după 24 de ore. În plus, pacienţii au raportat şi atenuarea gândurilor suicidale după doar 40 de minute de la administrarea intravenoasă a unei doze de medicament. În cazul anumitor pacienţi, efectele unei singure doze pot dura peste o săptămână.
   Clinicienii nu sunt singurii care studiază potenţialul ketaminei. Cercetătorii din neuroştiinţe o consideră a fi primul succes cert al cercetării din medicaţia antidepresivă în ultima jumătate de secol. Spre deosebire de antidepresivele convenţionale, utilizate pentru a mări concentraţia de serotonină, dopamină sau noradrenalină, adică de neurotransmiţători, ketamina influenţează sistemul glutamatului. Glutamatul, principalul neurotransmiţător excitant, joacă un rol central în medierea a aproape tuturor funcţiilor cerebrale, inclusiv învăţarea, memoria, cogniţia şi emoţia.
   Împiedicând legarea glutamatului de receptorul NMDA, ketamina determină o eliberare crescută de glutamat, ceea ce activează alte tipuri de receptori de glutamat şi accentuează funcţia şi densitatea sinapselor în acele zone ale creierului în care stresul sau depresia au indus atrofia celulară. Plasticitatea sinaptică accentuată (capacitatea sinapselor de a-şi regla puterea de transmisie, esenţială pentru funcţionarea sănătoasă a creierului) ar putea fi cauza neurobiologică a aparentului efect terapeutic asupra pacienţilor.
   Însă, deşi potenţialul ketaminei a stârnit entuziasmul clinicienilor şi al cercetătorilor, a generat şi controverse, din cauza posibilelor efecte secundare nocive ale medicamentului. În funcţie de doză, un pacient poate experimenta alterări ale percepţiilor fizice, spaţiale şi temporale; cantităţile mai mari pot provoca halucinaţii şi dezintegrarea eului.
   În mod interesant, proprietăţile psihoactive ale ketaminei pot fi responsabile de efectul său de amplificare a stărilor de spirit. Tratamentele psihedelice şi psiholitice – populare în anii ’60 şi ’70, înainte ca această cercetare să fie sever limitată şi interesul vizavi de utilizarea clinică a psihedelicelor să dispară – se bazau pe noţiunea că experienţa psihologică indusă de medicament era esenţială pentru facilitarea procesului psihoterapeutic. Conform acestui punct de vedere, starea de conştiinţă modificată produsă de ketamină – în special pierderea simţului de sine şi experienţa uniunii cu lumea – ar putea reprezenta o experienţă profundă şi plină de înţeles pentru pacient. Integrarea acestei experienţe în procesul psihoterapeutic ar putea facilita modificările comportamentale ulterioare. Cu alte cuvinte, medicamentele precum ketamina, care cresc rapid neuroplasticitatea, ar putea fi foarte eficiente clinic în combinaţie cu intervenţiile psihoterapeutice.
   Din păcate, studiile pe dependenţii de ketamină şi pe consumatorii în doze mari ca drog recreaţional au dezvăluit că utilizarea acesteia poate genera probleme de învăţare şi percepţie, precum şi tulburări de memorie. Un alt motiv de îngrijorare este legat de caracterul relativ pasager al beneficiilor ketaminei. Drept rezultat, ketamina nu se poate transforma într-un tratament acceptat al depresiei în forma sa curentă.
   De fapt, viitorul ketaminei ca antidepresiv ar fi nesigur chiar şi dacă am dispune de dovezi mai concludente privind eficacitatea sa. Dat fiind că substanţa a fost disponibilă de zeci de ani, nu există niciun brevet pentru aceasta şi companiile farmaceutice nu sunt motivate, financiar vorbind, să întreprindă cercetări asupra medicamentului şi să obţină aprobarea pentru utilizarea sa ca antidepresiv.
   Cu toate acestea, cercetările asupra mecanismelor de acţiune a ketaminei ar putea facilita identificarea mecanismelor de abordare a depresiei rezistente la tratament pe baza neuroplasticităţii mediate de glutamat. Companiile farmaceutice au început deja să investigheze alţi antagonişti ai receptorului NMDA, alături de medicamente care acţionează asupra altor segmente din sistemul glutamatului, ca posibile tratamente pentru depresie. Această cercetare ar putea duce, într-un final, la descoperirea unei clase de antidepresive cu totul noi, ceea ce ar aduce alinare pentru milioane de oameni din întreaga lume.

 

© Project Syndicate, 2013. www.project-syndicate.org

 

Traducere din limba engleză de Sorana Graziella Cornea

 

Simone Grimm este cercetător în cadrul Catedrei de psihiatrie, psihoterapie şi psihosomatică a Universităţii Zürich.
 
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.