Specializări complementare pentru asistenţii
medicali. În Monitorul Oficial nr. 285 din 21 mai 2013, a fost publicat
Ordinul ministrului sănătăţii nr. 613 din 9 mai 2013 privind aprobarea Normelor
de organizare şi desfăşurare a programelor de pregătire pentru obţinerea
specializărilor în domenii complementare specialităţii de bază de către asistenţii
medicali generalişti şi asistenţii medicali de pediatrie. Programele de
specializare se organizează la nivel naţional de Ministerul Sănătăţii, prin Şcoala
Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar
Bucureşti (SNSPMPDSB), numai în centrele universitare care au instituţii de învăţământ
superior în domeniul medical, folosindu-se în procesul de învăţământ logistica
didactică a acestora. Domeniile vizate sunt: • radiologie, imagistică medicală •
laborator • nutriţie şi dietetică • balneofizioterapie • igienă şi sănătate
publică. În cadrul programelor de specializare, participanţii sunt organizaţi
în grupe de 20–30 de cursanţi (acestea putând avea un număr mai mic de cursanţi,
cu aprobarea directorului general al SNSPMPDSB).
Examenul
pentru obţinerea specializării se organizează şi se desfăşoară în sesiune naţională
cu o comisie centrală şi comisii locale de examen desemnate pe fiecare centru
de pregătire şi specializare în parte, componenţa comisiilor fiind stabilită de
SNSPMPDSB şi aprobată de Ministerul Sănătăţii cu cel puţin 30 de zile înainte
de începerea examenului. Examenul de specializare cuprinde atât probă practică,
cât şi probă scrisă; pentru a promova, candidaţii trebuie să obţină la fiecare
probă de evaluare minimum nota 6,00. Cei care nu promovează se pot prezenta la
un nou examen, în sesiunile organizate în termen de doi ani de la finalizarea
programului de specializare.
În vederea organizării şi desfăşurării
examenului de specializare, Ministerul Sănătăţii publică în ziarul „Viaţa
medicală“ anunţul de examen, cu cel puţin 30 de zile înainte de data începerii
acestuia; anunţul va fi postat şi pe site-ul OAMGMAMR.
Standarde
de calitate în serviciile psihologice publice. În Monitorul Oficial nr. 302
din 27 mai 2013, a fost publicată Hotărârea Colegiului Psihologilor din România
nr. 2 din 10 mai 2013 pentru aprobarea Normelor privind standardele de calitate
în serviciile psihologice din sistemul public de sănătate. Prin acest act
normativ se reglementează, printre altele, faptul că psihologii cu drept de
liberă practică, denumiţi în continuare psihologi, care îşi desfăşoară
activitatea în sistemul public de sănătate, se pensionează la vârsta de 65 de
ani, indiferent de sex; la cerere, pot continua activitatea profesională până
la împlinirea vârstei de 70 de ani psihologii care se încadrează în una dintre
categoriile: • deţin titlul de membru titular sau membru corespondent al
Academiei Române • deţin titlul de profesor universitar l deţin titlul de
cercetător ştiinţific gradul I • deţin titlul de doctor în psihologie • au fost
deţinuţi sau internaţi din motive politice, în situaţiile prevăzute la art. 1
alin. (1) şi (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi
persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere
de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite
în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare l din motive politice, au
fost obligaţi să îşi întrerupă studiile o anumită perioadă, obţinându-şi licenţa
sau recunoaşterea cu întârziere, ori celor care au fost împiedicaţi să îşi reia
activitatea profesională.
În forme independente de exercitare a
profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, psihologii îşi pot continua
activitatea profesională şi peste vârsta maximă de pensionare, respectiv, peste
70 de ani, în baza atestatului de liberă practică şi a avizului anual al
Colegiului Psihologilor din România, eliberat pe baza următoarelor documente: •
cererea psihologului, cu menţionarea expresă a faptului că activitatea cu
caracter psihologic urmează să se desfăşoare exclusiv în forme independente de
exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică • copia actului
de identitate • certificatul de sănătate, eliberat în condiţiile legii • copia
asigurării de răspundere civilă profesională, pentru greşeli în activitatea
profesională, încheiată pentru anul respectiv • dovada obţinerii unui număr de
minimum 20 de credite de formare profesională continuă în specialitatea în care
îşi desfăşoară activitatea.
Programul zilnic de lucru al psihologilor cu
drept de liberă practică din sistemul public de sănătate este de şapte ore,
care corespunde unei norme întregi, indiferent de specialitatea profesională.
Psihologii îşi pot desfăşura activitatea profesională şi în forme independente
de exercitare a profesiei, după finalizarea programului de lucru în sistemul
public de sănătate.
Materiale sanitare finanţate din FNUASS.
Prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 268 din
23 mai 2013, publicat în Monitorul Oficial nr. 326 din 5 iunie 2013, a fost
aprobată Lista materialelor sanitare de care beneficiază bolnavii incluşi în
programele naţionale de sănătate curative, finanţate din bugetul Fondului naţional
unic de asigurări sociale de sănătate. Având în vedere specificitatea şi
detalierea subiectului acestui act normativ, recomandăm persoanelor interesate
lecturarea în amănunţime a documentului respectiv. 
