Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Spitalele monopolizatoare

La un an şi puţin de la aplicarea reformei sistemului medical american, popular cunoscută sub porecla Obamacare, rezultatele bune şi rele, ca şi efectele neanticipate îşi fac apariţia. De fapt, o nouă lege introdusă în viaţa şi activitatea unei societăţi seamănă surprinzător de mult cu un nou medicament aprobat pentru tratamentul unei boli. Aprobarea, bazată pe studiile experimentale şi clinice, trebuie să dovedească eficacitatea şi inocuitatea noului produs. Cu toate acestea, medicina a văzut de multă vreme şi continuă să vadă cum noile tratamente pot să dezvăluie, după o folosire mai îndelungată, efecte secundare indezirabile, unele doar neplăcute, altele periculoase şi nocive.
Şi Obamacare, care influenţează o şesime din sistemul economic al Statelor Unite, se arată capabilă să creeze schimbări nedorite, ale căror efecte depăşesc graniţele practicii medicale.
Un articol recent publicat în The Wall Street Journal analizează mecanismele prin care peisajul asistenţei medicale din SUA se schimbă rapid. În faţa pericolului de a se vedea falimentare, spitalele din fiecare stat au ales fie calea consolidării, prin înghiţirea altor spitale şi a multor/majorităţii practi­cilor medicale din zonă, fie calea de a se lăsa cumpărate. Aceasta a dus ca, în numai 15 luni,  să apară un număr record de achiziţii şi comasări de spitale, cu apariţia unor jucători principali în anumite regiuni. Numai în anul 2014 au fost 95 de astfel de acte, iar în anul precedent numărul a fost de aproape 100 de uniri şi consolidări.
Este un fapt cunoscut de multă vreme că monopolizarea unui segment mare al pieţei aduce după sine scăderea competiţiei şi creşterea preţurilor. Alte efecte sunt scăderea calităţii produselor, în cazul de faţă calitatea actului medical. Încă din 1890, Congresul American a votat Sherman Act, care limitează monopolismul şi protejează piaţa liberă şi consumatorii. Cel care a mărit sfera de aplicare a acestei legi şi a introdus obligativitatea ca orice acţiune de fuzionare din lumea economică să fie aprobată de o instanţă a fost cel de-al 27-lea preşedinte american, William Howard Taft. A dat astfel o mare lovitură trusturilor cu tendinţă de a generaliza controlul pieţelor şi a introdus acţiunile guvernamentale de protecţie pentru micii producători şi pentru consumatori. Politica lui a legiferat piaţa liberă şi concurenţa nestânjenită, care aduce cu ea şi scăderea costurilor. Legile şi reglementările antitrust sunt o caracteristică a economiei americane şi au funcţionat în direcţia dorită pentru mai bine de un secol.
Există mai multe exemple de imixtiune în economie şi finanţe a echipei Obama, precum sprijinirea financiară a marilor bănci, subvenţionarea anumitor companii (dintre care multe au eşuat lamentabil), participarea directă în proprietatea firmei General Motors etc. Dar cea mai vizibilă acţiune de amestec în procesul economiei este reforma sistemului medical. Guvernul american actual încurajează fuzionările, al căror rezultat este crearea unor mamuţi de asistenţă medicală, prea mari pentru a li se putea face concurenţă.
Judecătorii au încercat să stăvilească aceste tendinţe, iar recent, judecătoarea Janet Sanders, de la curtea superioară a statului Massachusetts, a oprit grupul Partners Healthcare-Harvard din tentativa de a achiziţiona alte spitale. În alte state s-au înregistrat multiple acţiuni ale tribunalelor care s-au opus monopolizării sănătăţii.
Grupul US Oncology, care a recrutat peste 1.000 de specialişti oncologi, controlează 20% din piaţa bolnavilor de cancer din SUA şi a fost de curând achiziţionat de firma Mckesson Corp., unul dintre cei mai mari distribuitori de medicamente din ţară. Cum medicamentele pentru boli canceroase sunt printre cele mai scumpe, este uşor de imaginat ce profituri uriaşe va face această asociaţie de spitale şi reţele de distribuţie.
Sunt şi avantaje ale fuzionării spitalelor, printre care omogenizarea strategiilor de tratament, o mai rapidă răspândire a ultime­lor progrese ale specialităţii şi o dezvoltare mai uniformă a tehnologiilor din fiecare spital. Dar dezavantajele primează şi cele mai importante sunt scăderea posibilităţii  de alegere a pacienţilor şi controlul pieţei, cu ridicarea progresivă a preţurilor.
Prin agenţia guvernamentală Medicare (care acoperă peste 60% din  costurile de spital), puterea de influenţă a executivului american asupra spitalelor este foarte mare. Din numărul total de 5.000 de spitale, este de aşteptat ca multe dintre ele să dispară sau să fie reprofilate. Prin crearea unor unităţi spitaliceşti monopolizatoare, numai câteva în fiecare stat, s-ar putea ca dialogul dintre guvern şi unităţile de asistenţă medicală să se „simplifice“, în sensul că nu ar rămâne mai mult de câteva duzini de „mari producători medicali“ în toată ţara.
Să fie acest fenomen un preambul la o a doua fază a reformei sistemului de sănătate american? Ţinteşte guvernul actual schim­bări care să uşureze introducerea în viitor a unui sistem medical cu un singur „plătitor“, care ar fi guvernul însuşi?

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.