Newsflash

Strângerea de mână

de Dr. Martin S. MARTIN - iul. 18 2014
Strângerea de mână
   Doctorul intră în salon, unde îl aşteaptă bolnavul şi însoţitorii. „Ce mai faceţi?“, salută medicul pe cei prezenţi, strângând mâna fiecăruia. Ce poate fi mai obişnuit în practica de fiecare zi a unui reprezentant al medicinii cu bolnavii săi? Şi cum ar putea fi debutul interacţiunii mai creator de încredere decât atunci când începe printr-o strângere de mână?
   Străvechea tradiţie – care simbolizează intenţia paşnică, încrederea şi onestitatea sau care confirmă o înţelegere – se pare că ar avea originea în lumea antică greacă din secolul V î.Hr. Larg răspândită în contactele comerciale şi politice, în lumea sportului şi a diplomaţiei, strângerea mâinii din practica medicală transmite bolnavilor şi familiilor lor simpatia şi compasiunea medicului.
   În zilele noastre însă, s-a dovedit că cel mai frecvent mod de transmitere a infecţiilor intraspitaliceşti, o problemă medicală de importanţă crescândă, este contactul. Mâinile personalului medical sunt vehiculul prin care agenţi foarte periculoşi infectează pacienţii, cu precădere pe cei cu imunitate deficitară. Dintre aceştia, stafilococul auriu rezistent la meticilină, Esche­richia coli şi Clostridium difficile sunt pe primul loc. Ca localizare, cele mai frecvente com­plicaţii infecţioase dobân­dite după internarea în spital sunt infecţiile urinare, infecţiile plăgilor chirur­gicale şi pneumoniile.
    După datele CDC, în Statele Unite sunt anual 1.700.000 de cazuri de infecţii nosocomiale, responsabile pentru 90.000 de decese şi care impun un cost de zece miliarde de dolari. Unul din 25 de bolnavi internaţi va dezvolta o complicaţie infecţioasă cu germeni de spital; o treime din cazuri ar putea fi pre­venite. Sterilizarea supra­feţelor, izolarea, spălatul mâinilor, folosirea pe scară largă a mănuşilor şi a articolelor de îmbrăcăminte de unică utilizare au redus numărul cazurilor, fără a eradica infecţiile de spital. S-au introdus recipiente cu geluri dezinfectante pe bază de alcool în toate saloanele, camerele de examinări şi lângă uşa de intrare a fiecărei rezerve. A fost aplicată strategia „gel in – gel out“, dar mai puţin de 60% din personal utilizează constant gelul după fiecare examinare, iar microorganisme precum C. difficile nu sunt anihilate de gelurile cu alcool.
   Pe măsură ce bacteriile patogene se acumulează în spitale, ele câştigă din ce în ce mai mult rezistenţă faţă de agenţii farmacologici de tip antibiotic, cu perspectiva de a se crea noi generaţii de supermicrobi, imposibil de tratat. Un fenomen foarte îngrijorător este răspândirea în comunităţi a microbilor rezistenţi la antibiotice, care populau altădată numai mediile spitaliceşti. Astăzi, se internează pneumonii, infecţii urinare, abcese şi osteomielite cu stafilococ rezistent, care vin de la domiciliu fără ca bolnavii să fi avut vreun contact cu personal medical sau unităţi sanitare. A intrat în practica obişnuită tratarea lor cu patru-cinci antibiotice cu spectru larg, de la prezentare.
   Universitatea California din Los Angeles a lansat pentru prima dată ideea interzicerii strângerilor de mână în mediul spitalicesc, măsură care ar putea reduce cu 30% rata de infectare. Ideea a găsit cu repeziciune mulţi susţinători, după ce mai multe studii au demonstrat că acest gest tradiţional poate transmite agenţi patogeni (Erasmus şi colab. – Systematic review of studies on compliance with hand hygiene guidelines in hospital care, Infect Control Hosp Epidemiol, 2010; Ghareeb şi colab. – Reducing pathogen transmission in a hospital setting. Handshake versus fist bump: a pilot study, J Hosp Infect, 2013).
   Comentatorii din media care au preluat ştirea au lansat ideea că o strângere de mână este la fel de (sau chiar mai) periculoasă ca fumatul şi au început să militeze pentru eliminarea gestului din spaţiile publice, aşa cum s-a întâmplat cu interzicerea prezenţei fumătorilor, practic de neîntâlnit astăzi, ca urmare a intenselor campanii antitabac.
   Au apărut şi sugestii pentru înlocuirea strângerii de mână, căci unii anticipează că interdicţia, care la început va fi aplicată numai în sfera îngrijirii bolnavilor (spitale, cămine de bătrâni, centre de recuperare), se va răspândi curând în toate domeniile vieţii sociale. Printre propunerile pentru substituirea tradiţionalului gest cu forme fără contact intră salutul verbal, fluturarea mâinii cu palma deschisă spre cel salutat, asemănătoare salutării din cultura amerindiană, gestica Namaste, tipică pentru Asia de Sud-Vest (plasarea mâinilor cu palmele alipite în faţa pieptului sau a feţii şi înclinarea corpului), gestul Salaam (mâna plasată în regiunea precordială, asociată cu o uşoară înclinare) sau simpla înclinare a capului.

 

N. red.: acest text vine în completarea comentariului intitulat „Viitorul sună utopic“, din Viaţa medicală nr. 26/2014, despre articolul „Banning the handshake from health care setting“ (Sklansky şi colab., JAMA, 2014).

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe