Peste 450 de manageri de cercetare din mediul
public şi privat, academicieni, rectori, cercetători, înalţi oficiali ai
Comisiei Europene, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai industriei din
România au participat, în perioada 7–9 noiembrie a.c., la Conferinţa Naţională a Cercetării şi Inovării
– CNCI 2012. Evenimentul, care s-a desfăşurat la Biblioteca Naţională a
României, s-a dorit a fi un promotor şi un susţinător activ în soluţionarea
problemelor majore cu care se confruntă nu numai societatea românească, ci şi
întreaga Europă.
Conferinţa a fost organizată de Autoritatea
Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) împreună cu Unitatea Executivă
pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării
(UEFISCDI) şi vine în întâmpinarea unui moment deosebit de important: perioada
de final a Planului naţional 2007–2013 şi elaborarea Strategiei naţionale
pentru cercetare, dezvoltare şi inovare 2014–2020. În principal, aceasta a fost
centrată pe analiza rolului cercetării şi inovării în societatea modernă şi a
avut ca obiectiv evaluarea stării cercetării româneşti, precum şi cristalizarea
unor posibile abordări pentru elaborarea strategiei viitoare şi a
instrumentelor sale de implementare.
Structurată în mai multe sesiuni plenare şi
paralele, precum şi sesiuni speciale de discuţii, conferinţa a prilejuit o
dezbatere publică a evoluţiei sistemului de cercetare-dezvoltare şi inovare
(CDI) din România şi a stadiului de implementare a Strategiei naţionale CDI
2007–2013, elaborate de ANCS şi UEFISCDI, precum şi de alte organisme
consultative: Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS), Consiliul Naţional
pentru Dezvoltare şi Inovare (CNDI), Colegiul Consultativ pentru
Cercetare-Dezvoltare şi Inovare (CCCDI). De asemenea, au fost prezentate
proiecte reprezentative din cadrul programelor Planului naţional II şi au fost
dezbătute evoluţiile instrumentelor de finanţare, în vederea identificării
aspectelor care trebuie consolidate, precum şi a celor perfectibile. Pe toată
durata conferinţei, în paralel, s-a desfăşurat şi Expoziţia cercetării româneşti, în cadrul căreia au fost prezentate
cele mai importante realizări ale cercetării ştiinţifice şi inovării din
România.
Proiectul de la Măgurele, fără precedent
Sesiunea plenară inaugurală a debutat cu
alocuţiunea reprezentantului guvernului, Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, care a reiterat rolul-cheie al cercetării
pentru viitorul României, ca principal sector în crearea de locuri de muncă şi
creştere economică. Potrivit acesteia, proiectul laserului de la Măgurele va
reprezenta „calea de creştere a performanţei cercetării româneşti“,
manifestându-şi speranţa că direcţionarea lui nu va fi doar către un singur
domeniu. „Cred că proiectul va fi calea de creştere a performanţei în
cercetarea românească şi de ancorare a acesteia în aria europeană a cercetării.
Este un proiect care va aduna nu numai cercetători din România, ci şi din alte ţări,
din întreaga lume“, a spus ministrul educaţiei. Mulţumind reprezentanţilor
Comisiei Europene pentru aprobarea sumei de 196 de milioane de euro părţii
româneşti a proiectului, pentru această etapă, ministrul şi-a exprimat speranţa
că, deşi „ne zbatem cu îngrijorările care vin din cauza resurselor financiare
insuficiente“, în exerciţiul bugetar următor, fondurile europene vor putea
ajuta mai mult cercetarea, condiţia fiind să ştim să le atragem.
Tudor Prisecaru, preşedintele ANCS, a
prezentat starea Sistemului naţional CDI, axându-se pe analiza dinamicii
acestuia, punctarea concluziilor desprinse în urma implementării Strategiei naţionale
CDI 2007–2013, sublinierea contribuţiei aduse de cercetare la creşterea
competitivităţii economice şi trasarea principalelor coordonate pentru
Strategia naţională CDI 2014–2020.
Acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei
Române, a vorbit despre rolul CNCI 2012 şi despre sincronizarea evenimentului cu
sărbătorirea împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui George Emil Palade,
primul român laureat cu premiul Nobel.
Mesajul preşedintelui Comisiei Europene,
prezentat de Cornelis Vis, consilier european, s-a referit la actualul context
european, care obligă la performanţă, îndemnând totodată ca, prin eforturile
conjugate ale tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, să se depăşească
provocările existente şi să se asigure evoluţia şi bunăstarea fiecăruia în
parte.
De asemenea, fizicianul Gérard Albert
Mourou, personalitate de excepţie în domeniul fizicii contemporane, cu precădere
în cea a laserilor şi a aplicaţiilor din optica modernă, şi, nu în ultimul
rând, fondatorul proiectului „Extreme
Light Infrastructure“, a subliniat că proiectul pe care România îl va
realiza la Măgurele nu are un precedent din punct de vedere ştiinţific şi
tehnologic şi va aduce beneficii imense atât ţării noastre, cât şi partenerilor
implicaţi în proiect.
Preocupările
Academiei Române
Într-o altă sesiune plenară, acad. Ionel
Haiduc a făcut o scurtă trecere în revistă a activităţii Academiei Române,
punând accentul pe realizările instituţiei, pentru că „de la acestea cred că
trebuie să pornim şi pentru activitatea viitoare, precum şi includerea acestor
direcţii şi preocupări în viitoarea strategie“. „Nu trebuie însă să uităm că
există destule dificultăţi în activitatea noastră şi limitări determinate de
cauze financiare, legislative şi de altă natură. Printre acestea, cele mai
grave sunt cele legate de blocarea posturilor, care nu ne permite întinerirea
personalului de cercetare şi recrutarea tinerilor talentaţi“, afirmă preşedintele
Academiei Române.
„Este
evident că, în condiţiile actuale, strategia 2007–2013, referitoare la creşterea
substanţială a numărului de cercetători în România, este departe de a fi
realizată. Mai mult, unele din finanţările europene în curs prevăd şi angajarea
unui număr de cercetători, lucru pe care nu îl putem realiza din cauza acestor
limitări“, a conchis acad. Ionel Haiduc.
De-a
lungul celor trei zile în care s-au derulat lucrările CNCI 2012, au mai susţinut
alocuţiuni Gheorghe Sin, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice
„Gheorghe Ionescu-Siseşti“, Mihai Mihăiţă, preşedintele Academiei de Ştiinţe
Tehnice, Eduard Apetrei, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale,
Alexandru Aldea, preşedintele CCCDI, acad. Maya Simionescu, director general
al Institutului de Biologie şi Patologie Celulară „Nicolae Simionescu“ Bucureşti
şi mulţi alţii.
Dana
Gheorghe, director general în cadrul ANCS, a descris direcţiile în care ar
trebui acţionat pentru consolidarea CDI în România şi a făcut propuneri
referitoare la viziunea de implementare a Strategiei naţionale 2014–2020.
Cercetarea,
motorul dezvoltării medicinii
Prof. dr. Eduard Apetrei, vicepreşedinte al
Academiei de Ştiinţe Medicale (AŞM), a transmis participanţilor mesajul
conducerii acestei instituţii. Pornind de la faptul că, în medicină, cercetarea
poate fi preclinică/fundamentală
(prin care se obţin informaţii necesare dezvoltării de noi opţiuni
terapeutice), clinică/trialuri clinice
(evaluarea de noi tratamente – investigarea eficacităţii medicamentelor şi a
interacţiunii lor) şi translaţională
(medicina personalizată, bazată pe model computerizat – „pacient virtual“),
vorbitorul a spus că, în obiectul de activitate al AŞM, se află dezvoltarea ştiinţelor
medicale şi farmaceutice, promovarea pe plan naţional a cercetătorilor şi
coordonarea activităţii de cercetare ştiinţifică în domeniile de vârf ale
medicinii fundamentale şi aplicative.
După o succintă trecere în revistă a realizărilor
de până acum, pentru perioada 2012–2016, profesorul Apetrei spune că „ne dorim
să introducem o strategie naţională unică în cercetarea medicală: să avem
programe naţionale de cercetare-dezvoltare cu priorităţi europene, care să se
potrivească strategiei Ministerului Sănătăţii. Cercetarea medicală se va corela
cu starea de sănătate a populaţiei din România, iar stimularea, pregătirea şi
evaluarea cercetătorilor se va face după criterii bine stabilite şi respectate,
în care dorinţa de a intra în cercetare să fie reală şi nu cum se întâmplă
acum, când cercetătorii au intrat în nucleele de cercetare pentru că nu au reuşit
la alte examene în reţeaua MS“.
Nu în ultimul rând, AŞM îşi propune, pentru
perioada care urmează, obţinerea de rezultate ştiinţifice competitive în scopul
creşterii vizibilităţii naţionale şi internaţionale a cercetării medicale
româneşti; dezvoltarea medicinii translaţionale; creşterea mijloacelor de
diagnostic şi tratament al bolilor ce afectează populaţia României; scăderea
morbidităţii şi a mortalităţii; creşterea calităţii vieţii; identificarea
temelor de cercetare unde există deja preocupare şi experienţă; atragerea de
fonduri prin organizarea de programe competitive; colaborarea cu sistemul
privat; promovarea colaborării cu universităţile, institutele naţionale şi alte
instituţii de cercetare; stabilirea de legături şi colaborări cu cercetătorii
români din diaspora; monitorizarea continuă a programelor de cercetare. Pentru
realizarea acestor obiective, vicepreşedintele AŞM crede că este necesară îmbunătăţirea
infrastructurii în cercetare, prin accesarea granturilor naţionale şi internaţionale,
astfel încât cercetarea medicală să rămână „motorul dezvoltării medicinii în
România“.
|
În Amfiteatrul „George Emil Palade“ al
Facultăţii de Medicină din Bucureşti, luni, 10 decembrie a.c., de la 9,30, va
fi organizat un eveniment de informare având ca temă centrală apelul 8 din
cadrul Iniţiativei tehnologice comune „Medicamente Inovatoare“ (IMI). IMI
reprezintă un parteneriat public-privat stabilit între UE şi EFPIA (Federaţia
Europeană a Industriei Farmaceutice), care beneficiază de o finanţare totală de
două miliarde de euro. Scopul iniţiativei este îmbunătăţirea semnificativă a
eficienţei şi eficacităţii procesului de dezvoltare a unor produse
medicamentoase, prin finanţarea de proiecte de cercetare în care sunt implicate
deopotrivă comunitatea ştiinţifică şi companiile farmaceutice.
Pentru a opta competiţie de proiecte, temele
anunţate sunt următoarele: • inovarea în designul studiilor clinice şi
dezvoltarea de medicamente: trialuri clinice pentru dezvoltarea MEDI4893 –
anticorp monoclonal care ţinteşte alfatoxina produsă de Staphylococcus aureus • descoperirea şi dezvoltarea de noi
medicamente împotriva infecţiilor cu bacterii Gram-negative • abordări în
vederea dezvoltării unei noi clasificări pentru lupusul eritematos sistemic,
artrita reumatoidă şi alte boli ale ţesutului conjunctiv • abordări în vederea
dezvoltării unei noi clasificări pentru afecţiunile neurodegenerative, cu
accent pe bolile Alzheimer şi Parkinson • abordări în vederea dezvoltării unei
noi clasificări pentru boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) • banca
europeană de celule stem pluripotente induse.
Mai multe detalii despre evenimentul
organizat de ANCS şi UMF „Carol Davila“ Bucureşti pot fi accesate la adresa: www.ancs.ro |
Brain
Networking, un nou concept al AŞM
Deşi încă nu este finalizat conceptul pe
care AŞM şi-a propus să-l dezvolte – Brain
Networking –, aflăm că este vorba de o platformă naţională de cercetare şi
dezvoltare, prin care se doreşte atragerea colectivelor şi a laboratoarelor de
cercetare, fie ele din sistemul naţional, fie din privat. „Este foarte
importantă atragerea privaţilor către această platformă, atât pentru resursa
umană de care acest sector dispune, cât şi pentru cea financiară“, crede
profesorul Apetrei. „Laboratoarele din privat sunt deschise către această
platformă, pentru că minţile luminate din privat îşi doresc să participe şi la
procesul de cercetare. Şi acest lucru nu se petrece doar la noi, în toată lumea
cercetarea medicală este sprijinită de companiile farmaceutice şi de cele care
produc aparatură medicală“, conchide vicepreşedintele AŞM.
Rezoluţia CNCI 2012
Lucrările CNCI 2012 s-au finalizat prin
adoptarea unei rezoluţii, din care spicuim câteva idei. Astfel, potrivit
acesteia, CDI se constituie într-un sprijin activ în soluţionarea problemelor
majore cauzate de criza economică ce afectează nu numai societatea noastră, ci şi
întreaga Europă. Soluţiile acestor probleme trebuie să fie concertate:
consolidarea fiscală şi reformele structurale trebuie însoţite de investiţii
focalizate, care să asigure ieşirea din criză şi creşterea durabilă. Cercetarea
şi educaţia sunt domeniile în care trebuie focalizate investiţiile,
estimându-se că o creştere a investiţiei în cercetare de până la 2% din PIB în
anul 2020 va conduce la o creştere de 12% a produsului intern brut până în anul
2025, numai ca urmare a acestei investiţii.
Strategia naţională CDI pentru perioada
2014–2020 va fi elaborată în urma unui proces transparent de largă consultare,
prin consens. Priorităţile vor fi stabilite în baza analizei activităţilor cu
potenţial de creştere economică şi a identificării acelora în care România are
capacitate şi potenţial de specializare inteligentă. Strategia naţională CDI
2014–2020 va fi tema principală a Conferinţei Naţionale a Cercetării şi Inovării
2013.
