Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  PROIECTE

Tabacologia românească între extaz şi agonie

Viața Medicală
Prof. dr. Florin MIHĂLŢAN miercuri, 28 septembrie 2011
   Conferinţa Naţională a Secţiunii de Tabacologie a Societăţii Române de Pneumologie, care a ajuns la a IV-a ediţie, mi-a prilejuit o serie de reflecţii pe care am considerat necesar să le pun pe hârtie. Aşa cum anunţa şi preşedinta Secţiunii de Tabacologie, dna conf. dr. Antigona Trofor, în acest an existau premisele reuşitei acestei manifestări deoarece de acum doi ani multe lucruri s-au schimbat, începând cu optica autorităţilor şi a populaţiei, interesul pentru abandonarea fumatului, poziţionarea ţării în lupta de control al tabagismului etc.
   Participanţii au sosit şi au fost prezenţi cu tot entuziasmul pe care ţi-l dă situarea în tabăra celor care luptă ani la rând pentru a apăra o cauză dreaptă. Programul ştiinţific a demarat la Iaşi, oraş care întotdeauna mă înfioară prin „perspiraţia“ istorică pe care o degajă la fiecare pas. În perioada 1–3 septembrie 2011, programa foarte densă i-a ţinut permanent în sală pe acei colegi fideli din audienţă. Prezenţa în paralel a unei manifestări cu titlul „TobTaxy“, cu lectori străini reputaţi, precum Luk Joosen, Hana Ross şi Florence Bertheleti, şi cu „studenţi“ din opt ţări, a fost, de asemenea, o reuşită pentru imaginea ţării, dar şi o dovadă că se pot cultiva relaţiile tradiţionale între un ONG precum „Aer Pur“ şi asociaţia profesională a pneumologilor români. Subiectul a fost la fel de interesant, acoperind implicaţiile politicilor de taxare şi strategiile concernelor de ţigări, contrabandă şi alte măsuri. Din programul ştiinţific propriu-zis al conferinţei reiese că oferta a fost extrem de variată.
   În prima zi s-a lansat o dezbatere cu tema: „Controlul tutunului din perspectiva drepturilor omului“, cu doi „actori“ – Ioana Avădanei, de la Centrul pentru Jurnalism Independent, şi Cornel Radu Loghin, de la European Network for Smoking and Tobacco Prevention, dar şi cu o prezenţă permanentă a publicului, care, în cadrul interactivităţii, a pus şi a răspuns la o serie de întrebări vizând situaţia fumătorului şi a nefumătorului de la noi. S-a vorbit cu această ocazie de modul în care reacţionează jurnaliştii români la noutăţile din domeniul tabacologiei, cum se poate cultiva şi educa publicul nefumător pentru a se proteja, care este cea mai adecvată strategie pentru interfaţa fumători-nefumători. Un alt aspect abordat în cadrul conferinţei a fost problema fumatului pasiv şi a politicilor protecţioniste (Fl. Mihălţan); s-au reluat şi teme legate de contrabandă şi de modul de contracarare a acesteia (Hana Ross şi Luk Joosen).
   O bună parte din prezentări au abordat renunţarea la fumat în practica medicală. Aici, spre deosebire de conferinţa anterioară, din urmă cu doi ani, s-a discutat mult mai specific despre: abandonarea fumatului la pacienţii cu afecţiuni respiratorii (Doina Todea şi colab.), asistarea pacientului cu boli cardiovasculare (Ştefan Mihaicuţă şi colab.), renunţarea la fumat într-un serviciu de medicină de urgenţă (Ovidiu Petriş şi Antigona Trofor), rolul psihologului în terapia tabagismului cronic (Bogdana Bursuc) şi care este perspectiva pacientului cu cancer, momentul cel mai bun să te laşi (Milena Man şi Cosmina Magdău). S-a continuat în aceeaşi manieră, analizându-se: tabagismul cronic şi consecinţele imediate şi tardive (Monica Pop), noutăţi în evoluţia pictogramelor (Fl. Mihălţan şi Oana Deleanu), totul despre relaţia fumat-BPOC (Antigona Trofor şi Ramona Miron) şi consecinţele expunerii la tutun în perioada critică a dezvoltării pulmonare (Ioana Munteanu, Mihaela Oros, Fl. Mihălţan).
   De remarcat că la această manifestare au existat pentru prima dată şi studii cu autori români, cu idei interesante, având ca punct de plecare cercetarea fundamentală: „Alterarea parametrilor salivari în prezenţa consumului de tutun“ (C. Didilescu, Andreea Didilescu, Maria Greabu) sau „Posibila relaţie dintre fumat şi nivelul plasmatic al homocisteinei“ (Ligia Puiu şi colab.).
   S-au căutat şi alte referinţe legate de experienţa românească în renunţarea la fumat, iar discuţiile au fost declanşate de trei prezentări, în cadrul unei mese rotunde. Astfel, am aflat provocările şi rezultatele „Programului naţional de tratament al dependenţei tabagice“ (Magda Ciobanu), „De ce totuşi fumăm“ (Oana Deleanu şi colab.) şi „Dacă putem ajuta cu adevărat pacienţii să renunţe“ implicându-ne mai mult în regimul de compensări al serviciilor oferite (Magda Ciobanu). În final, o altă temă de actualitate şi în lumea jurnalistică românească: ţigara electronică a fost analizată sistematic, cu argumente pro şi contra (Fl. Mihălţan). Un alt punct pozitiv al acestei manifestări a fost prezenţa rezidenţilor cu postere, dar şi reactivarea secţiunii asistentelor, care au completat oferta cu opt prezentări la fel de interesante.
   Din păcate, „extazul“ unei astfel de manifestări are şi momente agonice, care trebuie amintite, mai ales că, de fiecare dată, o astfel de reuniune se erijează şi într-un bilanţ (făcut la doi ani). Aici constatăm că, deşi această secţiune a Societăţii Române de Pneumologie este prezentă în peisajul românesc de opt ani, actorii la aceste conferinţe sunt aceiaşi iar interesul altor societăţi (cu excepţia celei a cardiologilor) rămâne extrem de redus. O posibilă explicaţie rezidă în deficitul de vizibilitate din partea noastră sau în dezinteresul real al celorlalţi confraţi, legat de un factor cauzal sau de risc atât de important, acoperind diverse patologii. Al doilea „păcat“ este programul naţional de asistare a fumătorului. Dacă demararea lui a inclus oferte multiple de gratuităţi la asistare, încet-încet el impune coplăţi ale doritorilor de a fi consiliaţi pe acest subiect, iar fondurile alocate scad vizibil. România a pierdut două poziţii pe „Tobacco Scale“ ca urmare a acestor nerealizări, la care se adaugă şi o legislaţie încă slabă, cu multe „găuri“ păguboase pentru fumătorul pasiv. Dacă adăugăm şi prezenţa slabă a celor care sunt în aceste cabinete de consiliere la o astfel de întâlnire, unde aveau ocazia să-şi actualizeze cunoştinţele, se poate înţelege frustrarea mea, în condiţiile în care organizatorii au făcut un efort substanţial de a asigura continuitatea activităţilor în domeniu prin această nouă conferinţă. De fapt, această ultimă trăsătură este cea care demonstrează că oferta Societăţii Române de Pneumologie există în continuare, că experţii cu o formaţie consistentă în domeniu sunt acolo şi că sprijinul şi colaborarea cu alte societăţi sunt întotdeauna binevenite.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.