Specialiști
sud-est europeni în domeniul tiparului și al semnalisticii au oferit detalii
despre imprimarea tridimensională, aplicațiile industriale și medicale
existente pe piață în acest moment și cum ne pot influența viața aceste
tehnologii, în cadrul conferinței „3D Printing – Tehnologia inovatoare care îți
poate schimba viața!”. Conferința a fost găzduită de târgul de tipar și
semnalistică Print&Sign 2017, desfășurat în perioada 26–29 septembrie la
București.
Imprimarea
3D este o tehnologie modernă, dar este vorba oare și de o tehnologie recentă?
Studiind istoricul 3D, Cristi Dumitru, de la ZspotMedia, a mărturisit în cadrul
prezentării „Ce presupune și cum funcționează o imprimantă 3D. Cum a început
totul?!”, că tehnologia datează încă din 1860, când s-a reușit producerea unei
sculpturi portret în trei dimensiuni a unui subiect, prin realizarea unor
capturi fotosincronizate cu camera în jurul subiectului. Cu toate acestea,
momentul oficial pentru lansarea tehnologiei 3D a fost în 1983, când s-a reușit
prima piesă 3D realizată cu o imprimantă. Apoi, în 1999, a fost realizat primul
implant al unui „organ” dezvoltat în laborator (Wake Forest Institute For
Regenerative Medicine – Imprimare 3D de scafolduri sintetice de vezică umană
acoperite cu celule), iar în 2009, primul vas de sânge imprimat 3D.
Deși
această tehnologie a înregistrat o creștere și o diversificare exponențială (în
prezent, au apărut multiple opțiuni de imprimare 3D: FDM (Fused Deposition
Modelling), SLS (Selective Laser Sintering), SLAC (Stereolitografia),
obiectivul a rămas același: accelerarea dezvoltării de produse. „Dacă înainte
ciclul de dezvoltare al unui produs putea dura între șase luni și un an, acum
s-a redus semnificativ, putând ajunge la o lună și jumătate–două. Tehnologia de
imprimare 3D ne permite ca de azi pe mâine să transformăm ideea într-o formă,
într-un produs, pe care îl putem testa funcțional pe piață”, afirmă Cristi
Dumitru.
Existența
multiplelor tehnologii vine la pachet cu o mai mare posibilitate de alegere în
ceea ce privește materialele de printare. Cel mai utilizat la nivel mondial
este plasticul. La fel de importante sunt însă și rășinile, acestea oferind o
acuratețe mai mare și o precizie în realizarea prototipurilor 3D. Totodată,
există un interes crescut și pentru printarea cu metale, însă deocamdată
această tehnologie ocupă 28% din opțiuni și va crește doar dacă vor tehnologia
va deveni permisibilă, echipamentele fiind extrem de scumpe.
Conf.
dr. Aranka Ilea, de la UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, a prezentat lucrarea
cu titlul „Printarea 3D în ingineria tisulară”. Ingineria tisulară presupune
recoltarea de celule stem de la nivelul organismului, din diverse situsuri,
celule care ajung să fie cultivate în diverse medii specifice. Acestea cresc,
se înmulțesc și trebuie dovedit că sunt celule stem, folosindu-se markerul de
suprafață. Pentru a putea realiza o structură tridimensională, este nevoie de o
matrice pe care aceste celule sunt transferate prin diverse metode sau le
imprimăm cu o imprimantă 3D. „Printarea trebuie realizată în așa fel încât să
permită eliberarea secvențială a factorilor de creștere de tip vascular, osos
etc. În sfârșit, pe baza acestor programe, putem realiza un prototip de organ
sau ce dorim să înlocuim”, afirmă Aranka Ilea.
La
3D Print, invitații au avut ocazia să vadă cum arată și cum funcționează prima
bio-imprimantă 3D din regiune, inovație românească, a cărei tehnologie este
atât de revoluționară încât promite să schimbe radical în câțiva ani ceea ce se
știe la ora actuală despre medicină. Despre Symme 3D, compania din
Timișoara care a pus România pe harta bio-printingului tridimensional, ne-a
vorbit Călin Brandabur, fondatorul acesteia. „Este vorba de prima imprimantă pe
sistem Delta 100% proiectată și construită în România din toate punctele de
vedere: mecanică, geometrie matematică, electronică etc. Piesele sunt
contractate numai de la producători români. Datorită sistemului Delta, și a
unui software optimizat, vibrațiile imprimantei sunt extrem de mici, iar
rezonanța practic nu există și putem mări viteza de 4–5 ori mai mult decât la
imprimantele clasice”. În principiu, orice obiect poate fi proiectat în
prealabil în diferite produse software de proiectare, piese funcționale,
componente mobile etc. Faptul că în țară există un astfel de dispozitiv ce
poate imprima 3D obiecte este o mândrie și o realizare îndeosebi pentru
colectivul timișorean, care a ținut ca Symme3D să fie un produs 100% românesc.
În
ultima perioadă, imprimantele 3D au început să apară și pe piața medicală, devenind
aproape indispensabile, atât în medicina veterinară, cât și în cea umană și
dentară. În stomatologie, printarea 3D poate fi realizată la o rezoluție foarte
fină, iar prototipurile (mandibulă, maxilar etc.) pot fi gata chiar în aceeași
zi. Protezele pentru mâini sau picioare, ortezele pentru susținerea diferitelor
membre fracturate (orteză dinamică pentru degete, orteză de mână cu fixarea
policelui, orteze pentru fixarea încheieturii mâinii sau pentru cot) se pot
imprima 3D. Tot medicina beneficiază mult în ultima perioadă de printarea
organelor umane sau animale, acestea deservind studiului în cadrul
universităților de medicină, biologie, bioinginerie sau cabinetelor medicale.
Studenții vor putea avea în curând posibilitatea să învețe anatomia corpului fără
să mai exerseze pe cadavre. În sfârșit, imprimarea 3D poate fi privită ca o
inovație ce salvează vieți, accelerează timpul de producție a dispozitivelor
pentru studii clinice, realizarea unor prototipuri ce pot îmbunătăți sau
înlocui organele cu probleme.