În România, tuberculoza a atins un vârf al incidenţei globale în 2002 (142,2‰oo). Realizarea gravităţii situaţiei, atât de specialiştii din reţeaua de pneumologie, cât şi de MS, a avut ca urmare acţiuni susţinute, în cadrul Programului naţional de control al tuberculozei (PNCT), cu scăderea lentă dar susţinută a incidenţei bolii (până la 82,8‰oo, anul trecut). Aflăm, în preajma Zilei mondiale de luptă împotriva tuberculozei, situaţia curentă a endemiei tuberculoase din ţara noastră, de la dna dr. Elmira Ibraim, coordonator tehnic naţional al PNCT.

 "> Tuberculoza în România - realităţi la timpul prezent - Viața Medicală

Tuberculoza în România - realităţi la timpul prezent

de Dr. Elmira IBRAIM - mar. 28 2012
Tuberculoza în România - realităţi la timpul prezent

În România, tuberculoza a atins un vârf al incidenţei globale în 2002 (142,2‰oo). Realizarea gravităţii situaţiei, atât de specialiştii din reţeaua de pneumologie, cât şi de MS, a avut ca urmare acţiuni susţinute, în cadrul Programului naţional de control al tuberculozei (PNCT), cu scăderea lentă dar susţinută a incidenţei bolii (până la 82,8‰oo, anul trecut). Aflăm, în preajma Zilei mondiale de luptă împotriva tuberculozei, situaţia curentă a endemiei tuberculoase din ţara noastră, de la dna dr. Elmira Ibraim, coordonator tehnic naţional al PNCT.

 

     Deşi tuberculoza (TB) este de peste o jumătate de secol o boală curabilă, ea nu a fost până în prezent eliminată din niciuna dintre regiunile lumii. În cel mai recent raport despre TB publicat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) – Global Tuberculosis Control 2011 – se estimează că, în 2010, au existat în întreaga lume 8,8 milioane de cazuri incidente de TB (din care 1,1 milioane la persoane infectate HIV) şi 1,45 de milioane de decese prin TB (din care 350.000 de cazuri cu infecţie HIV asociată). Printre cele şase regiuni OMS, Europa s-a situat pe penultimul loc din punctul de vedere al „contribuţiei“ la endemia mondială de TB, în anul 2010 înregistrându-se în această zonă 420.000 de cazuri incidente şi 61.000 de decese prin TB. Pe primul loc s-a situat Africa, pe ultimul America. Conform aceluiaşi raport OMS, în funcţie de rata incidenţei raportate, România a fost pe locul al şaselea în regiunea Europa, după Kazahstan, Republica Moldova, Georgia, Kirghizstan şi Tadjikistan.
     Deşi este una dintre ţările cu cele mai mari incidenţe TB din regiune, România a înregistrat, după anul 2002, progrese importante în controlul endemiei de TB. Astfel, din datele existente la unitatea centrală de coordonare a Programului Naţional de Control al Tuberculozei din cadrul Institutului de Pneumologie „Marius Nasta“ Bucureşti, numărul de cazuri noi şi recidive înregistrate în anul 2011 a fost de 17.749, cu 13.235 de cazuri mai puţin decât cele din anul de vârf 2002 şi cu 1.573 mai puţin faţă de 2010. Valoarea incidenţei globale corespunzătoare a fost, în 2011, de 82,8%ooo, cu 42% mai mică faţă de cea din 2002, de 142,2%ooo (fig. 1).
     Din analiza datelor existente a reieşit că riscul de îmbolnăvire a fost de 2,2 ori mai mare la bărbaţi (114,4%ooo) faţă de femei (52,9%ooo) şi cu 25,3% mai mare în mediul rural (96,2%ooo) faţă de cel urban (71,9%ooo). Analiza combinată pe genuri şi medii de rezidenţă arată că riscul cel mai mare de TB l-au avut bărbaţii din mediul rural: de 2,8 ori mai mare faţă de cel al femeilor din mediul urban (fig. 2). Grupele de vârstă cele mai afectate au fost între 40 şi 59 de ani, iar cele mai puţin afectate – între 5 şi 14 ani (fig. 3). De altfel, incidenţa TB la copiii cu vârste între 0 şi 14 ani a scăzut şi ea treptat în ultimii ani, de la valoarea de vârf de 48,2%ooo, atinsă în 2002 (1.843 de cazuri de îmbolnăvire), la 23,8%ooo anul trecut (770 de cazuri) (fig.4). Şi la copii se observă acelaşi risc mai mare de îmbolnăvire – la băieţi faţă de fete şi în mediul rural faţă de cel urban –, dar diferenţele nu sunt atât de accentuate ca în analiza incidenţei globale (fig. 5). Mortalitatea prin TB a înregistrat un uşor croşet de creştere în anii 2001 şi 2002, după care a urmat aceeaşi pantă descrescătoare ca şi incidenţa, până în 2010 – cel mai recent an pentru care sunt comunicate datele (fig. 6).
     Ca şi în anii precedenţi, distribuţia bolii nu este uniformă pe suprafaţa ţării. În 2011, judeţele cu valorile cele mai mari ale incidenţei au fost cele din sud-vestul ţării (Dolj, Mehedinţi, Olt), iar cu valorile cele mai mici – judeţele din centru (Harghita, Covasna, Sibiu) (fig. 7).
     Evoluţia favorabilă a endemiei TB în România a fost obţinută prin menţinerea constantă, începând cu anul 1995, a ratei de depistare a cazurilor la peste 70% (74% în 2010, faţă de 73% în regiunea OMS Europa) şi a ratei de succes terapeutic, la cazurile noi pulmonare confirmate bacteriologic, la peste 80% din anul 2003 (86% în 2009, faţă de 67% în regiunea Europa). OMS a estimat că, dacă sunt atinse obiectivele stabilite prin Strategia DOTS (de obţinere a unei rate de depistare a cazurilor de peste 70% şi a unei rate de succes terapeutic de peste 85%), incidenţa TB poate scădea cu 2% pe an. În România, scăderea incidenţei în ultimii nouă ani a fost, în medie, cu 3,8% pe an, faţă de 1,6% în regiunea OMS Europa.
     Cu toate că tendinţa de evoluţie a endemiei TB este favorabilă, ca şi în întreaga lume, preocupările majore actuale în controlul TB în România sunt asocierea cu infecţia HIV şi chimiorezistenţa micobacteriană.
     Persoanele infectate cu HIV au un risc de 20 până la 37 de ori mai mare de îmbolnăvire de TB, comparativ cu persoanele HIV-negative. La nivel mondial, TB reprezintă principala cauză de deces în rândul persoanelor seropozitive. Totodată, TB afectează negativ evoluţia naturală a infecţiei HIV, Mycobacterium tuberculosis şi componentele sale celulare stimulând replicarea HIV în mod direct sau indirect, prin citokinele eliberate.
     În România, numărul cazurilor TB cu infecţie HIV asociată înregistrate anual a fost în uşoară creştere în ultimii ani: 160 în 2005, 202 în 2008, 214 în 2009, 229 în 2010, 236 în 2011. Această evoluţie se explică atât prin testarea unui procent tot mai mare de pacienţi cu TB pentru infecţia HIV, cât şi prin amplificarea numărului de cazuri cu infecţie HIVdepistate anual. Diagnosticul, tratamentul şi managementul acestor cazuri se realizează prin colaborarea celor două reţele de specialitate, de pneumologie şi de boli infecţioase, conform protocolului comun de colaborare între programele naţionale de sănătate pentru TB şi pentru HIV/SIDA.
     Existenţa cazurilor cu chimiorezistenţă şi mai ales a celor cu rezistenţă multidrog (rezistenţă la izoniazidă şi rifampicină) – TB-MDR – sau cu rezistenţă extinsă (rezistenţă la izoniazidă, rifampicină, fluorochinolone şi injectabile de linia a doua) – TB-XDR – reprezintă, însă, un fenomen mult mai îngrijorător. Cazurile de TB-MDR necesită tratamente mult mai „agresive“, cu patru până la şapte medicamente în asociere, administrate zilnic timp de 20–30 de luni, şi care, cu toate acestea, au şanse mult mai reduse de vindecare. Medicamentele pentru această categorie de bolnavi (numite „de rezervă“ sau „de linia a doua“) sunt mai puţin eficiente, mai toxice şi mult mai scumpe. Cazurile de TB-XDR sunt şi mai dificil (uneori chiar imposibil) de vindecat.
     În anul 2010, în condiţiile în care au fost testate prin antibiogramă numai 39% din cazurile noi de TB şi 52% din cele la retratament pozitive în cultură, au fost diagnosticate 502 cazuri de TB-MDR şi 27 de TB-XDR. La acestea s-au adăugat cazurile cu astfel de forme de TB aflate în tratament din anii precedenţi, ceea ce a însumat peste 1.000 de cazuri cu TB MDR/XDR în tratament.
     Unul dintre cei mai fideli indicatori ai eficienţei controlului TB într-un teritoriu este rata de succes terapeutic. În România, aceasta a atins nivelul de 86% la cazurile noi şi de 57% la cele cu retratament, pentru pacienţii înregistraţi în anul 2009 cu forme pulmonare confirmate bacteriologic.
    Răspunsul sistemului de sănătate din România faţă de problema TB este desfăşurarea, din anul 1997, prin ordin al ministrului sănătăţii, a Programului naţional de control al tuberculozei (PNCT). Realizările din ultimii ani ale acestui program naţional de sănătate sunt: • acoperirea 100% a populaţiei cu strategia DOTS (recomandată de OMS), din anul 2005 • realizarea unei rate de detecţie a cazurilor noi pulmonare pozitive la microscopie de peste 70% (ţinta propusă de OMS), din anul 1995 • obţinerea unei rate de succes terapeutic a cazurilor noi de TB pulmonară pozitive la microscopie de peste 80%, din anul 2003 • scăderea con­tinuă a incidenţei globale, a incidenţei la copii şi a mortalităţii, din anul 2002 • rea­li­zarea Anchetei naţionale de chimiorezistenţă a tulpinilor de Mycobacterium tuberculosis la medicamentele de liniile întâi şi a doua (2009–2010) l• constituirea, prin ordin al ministrului sănătăţii, a Comisiei naţionale de supervizare a aplicării PNCT şi efectuarea a două runde de vizite în judeţe, în 2010 şi 2011 • con­stituirea, prin ordin al ministrului sănătăţii, a Grupului de lucru laboratoare (din 2010) şi efectuarea primei runde de vizite în judeţe (în 2011) • semnarea Protocolului comun între PNCT şi Comisia naţională HIV/SIDA • legiferarea achiziţiei centralizate a medicamentelor • rea­lizarea situaţiei centralizate la nivel naţional privind preţurile de achiziţie a materialelor sanitare • elaborarea şi înaintarea pentru aprobarea Ministerului Sănătăţii a Strategiei naţionale de control al tuberculozei 2012–2015, a Planului naţional de prevenire şi management al MDR-TB 2012–2015 şi a Planului naţional de control al transmiterii infecţiei tuberculoase 2012–2015.
     În acelaşi timp însă, PNCT se confruntă şi cu o serie de provocări care necesită o abordare atentă: • realizarea în practică a strategiei şi a planurilor elaborate • aprovizionarea neîntreruptă cu toate medicamentele antituberculoase necesare pentru toţi bolnavii, inclusiv pentru cei cu TB MDR/XDR • administrarea tratamentului antituberculos standardizat sub directă observare şi monitorizarea corectă a evoluţiei sub tratament a tuturor pacienţilor – instruirea şi motivarea medicilor de familie şi a asistenţilor lor medicali, legătura permanentă specialişti – medici de familie • asigurarea diagnosticului bacteriologic corect şi complet pentru toţi pacienţii suspecţi de TB – număr suficient de eşantioane de spută, examen princulturi şi antibiograme, metode rapide de diagnostic • upgradarea sistemului informatic de înregistrare/raportare a datelor despre pacienţii TB şi înnoirea echipamentelor IT necesare • menţinerea funcţionării eficiente a reţelei unităţilor medicale din cadrul PNCT, în condiţiile trecerii spitalelor în administraţia consiliilor locale (din iulie 2010) şi a comasării şi reprofilării unor spitale (din aprilie 2011) • restructurarea şi reorganizarea reţelei de unităţi medicale din cadrul PNCT, dotarea corespunzătoare, asigurarea con­diţiilor corecte de lucru, efectuarea de investigaţii de calitate, acreditare • asi­gu­rarea reţelei de pneumologie cu personal suficient de toate categoriile şi perfecţionarea continuă a acestuia, prin metode de motivare • intro­ducerea măsurilor de control al transmiterii infecţiei în toate unităţile de pneumologie cu paturi sau ambulatorii • efectuarea în continuare a vizitelor Comisiei de supervizare şi a Grupului de lucru laboratoare, în toate judeţele • realizarea de parteneriate cu administraţia centrală şi locală, instituţii guvernamentale sau private, ONG-uri etc., pentru acordarea de suport bolnavilor cu TB – alimente, transport, suport psihologic • continuarea activităţilor de infor­mare/edu­care/comunicare adresate populaţiei • crearea condiţiilor pentru realizarea de proiecte de cercetare operaţională (finanţare, personal) • asi­gurarea finanţării suficiente pentru realizarea tuturor activităţilor din cadrul PNCT.
     Pentru atragerea atenţiei decidenţilor asupra pericolului pe care îl reprezintă TB pentru întreaga lume şi pentru sensibilizarea opiniei publice, OMS a stabilit ca ziua de 24 martie – data la care, în 1882, medicul german Robert Koch a anunţat descoperirea bacilului TB – să fie considerată Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei. În acest an, în vederea marcării Zilei mondiale, Parteneriatul „Stop TB!“ din Romania a lansat şi în ţara noastră campania internaţională „Stop TB în timpul vieţii mele“. Mesajul este inspirat de ţinta stabilită de StopTB Partnership şi anume: eliminarea TB din întreaga lume până în anul 2050, respectiv reducerea, până în acel an, a incidenţei bolii la un caz la un milion de locuitori pe an. Deşi pe plan mondial s-au realizat paşi importanţi spre atingerea ţintei propuse, în ultimii ani scăderea incidenţei a fost tot mai lentă. A devenit evident faptul că succesul în lupta pentru eliminarea TB poate fi obţinut numai dacă studiile vor conduce la descoperirea unui tratament mai rapid împotriva TB, la elaborarea unui test TB rapid şi ieftin, precum şi la realizarea unui vaccin eficient împotriva TB. În acest fel, copiii de astăzi pot spera ca, în timpul vieţii lor, să se ajungă la o lume în care nimeni să nu se mai îmbolnăvească de TB, iar adulţii din ziua de astăzi pot spera ca, în timpul vieţii lor, cel puţin să nu mai moară nimeni din cauza TB.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe