Newsflash

Tutunul şi alţi demoni

de Dr. Vlad STROESCU - nov. 10 2014
Tutunul şi alţi demoni
Săptămâna trecută, în zilele de 21 şi 22 octombrie, am fost invitat să particip la o masă rotundă numită „Implicaţii economice ale politicilor intersectoriale privind consumul de tutun în România“. A fost organizată de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“ din Capitală, de Fundaţia Medicală „Pneuma“ şi de European Network for Smoking and Tobacco Prevention (ENSP). Au fost prezenţi experţi medicali, reprezentanţi ai ministerelor interesate (sănătate, finanţe, tineret şi sport, agricultură, educaţie, muncă, externe), ai OMS, ai Comisiei Europene ş.a.
Masa rotundă a fost prilejuită de mai multe evenimente, din care cel mai important a fost finalizarea primului studiu privind povara economică a fumatului în România. În timp ce dezastrul produs de tutun (în jur de 40.000 de decese anual doar în România şi suferinţă – greu de estimat) e evident pentru medici, pentru politicieni şi decidenţi, sumele de bani par a fi argumentele supreme în absolut orice chestiune. Ei bine, studiul, realizat de un colectiv al Institutului „Marius Nasta“ şi prezentat de autorul principal, dr. Magdalena Ciobanu, demontează, nesurprinzător, mitul prosperităţii economice aduse de fumat, dacă cinismul inerent al unui asemenea mit nu era suficient. Analiza economică a estimat o cheltuială a sistemului sanitar, în 2012, de 1,25 miliarde de lei, doar pentru a trata acea proporţie atribuibilă strict fumatului din bolile în care acesta este factor de risc. După colectarea banilor din asigurările sociale de sănătate şi din faimoasa taxă pe viciu, sănătatea românească rămâne cu un deficit anual (2012) de peste 113 milioane de lei. Spun „peste“ pentru că, din lipsa documentelor pentru multe cheltuieli, acestea sunt subestimate, deficitul real apropiindu-se probabil de 180 milioane de lei. Deficit care se va adânci de la an la an şi a cărui cauză este evitabilă. România însă pare împotmolită când vine vorba de aplicat, de exemplu, Convenţia-cadru a OMS pentru controlul tutunului (pe care a ratificat-o deja de aproape un deceniu) şi Directiva Europeană 2014/40/EU. Ca să folosesc expresia lui Cornel Radu-Loghin, director de politică şi strategii al ENSP, România este scrumiera Europei. Să sperăm că această sintagmă nu va face epocă.
Al doilea eveniment în jurul căruia s-a adunat masa rotundă a fost întocmirea formei preliminare a unei Carte Albe a consumului de tutun din România, o poziţie unită şi coordonată a experţilor, la adresa şi spre uzul decidenţilor. Nu putem decât să aplaudăm iniţiativa. Am fost impresionat de intervenţiile experţilor (enumăr câţiva: dr. Magdalena Ciobanu, prof. dr. Florin Mihălţan, prof. dr. Miron Bogdan de la Institutul „Marius Nasta“, conf. dr. Dragoş Bumbăcea, pneumolog la spitalul Elias, prof. dr. Cristian Vlădescu, director al Şcolii naţionale de sănătate publică, management şi perfecţionare în domeniul sanitar, prof. dr. Dan Gaiţă, din Timişoara, reprezentant al World Heart Federation, chestorul Sorin Oprea, director al Agenţiei Naţionale Antidrog ş.a.). Am fost mai puţin impresionat de timiditatea reprezentanţilor ministeriali, şi cel mai puţin impresionat de absenţa anunţată în ultima clipă a celor de la Ministerul Sănătăţii. Într-un peisaj media invadat de delirul electoral, sper din toată inima ca mesajul întâlnirii, sintetizat la conferinţa de presă de la final, să ajungă unde trebuie.
Dependenţa de tutun este, conform OMS, o „tulburare mintală şi de comportament“. Am fost singurul psihiatru prezent la masa rotundă. Îmi asum onoarea şi răspunderea cu care treaba asta vine la pachet şi, corelat cu faptul că am fost şi reporter neoficial al Vieţii medicale, voi prezenta, în rândurile următoare, o extrem de scurtă viziune psihiatrică a problemei tutunului, de la care s-ar putea porni poate în elaborarea contribuţiei breslei noastre la o formă mai avansată a Cartei.
Consumul de tutun este o dependenţă, în sensul cel mai medical al termenului. Dependenţa de nicotină este dublă, fiziologică (cu toleranţă şi sindrom de sevraj) şi comportamentală. Riscul dependenţei combinate la cei care au fumat măcar o dată este cel mai mare dintre drogurile legale şi ilegale uzuale (alcool, cocaină, heroină, canabis). Fumătorii, doar prin faptul că fumează, sunt victime, care merită şi au dreptul la atenţie medicală şi sprijin profesionist, inclusiv psihologic.
Dependenţele au două faze de tratament. Programele uzuale de tratament al dependenţei de tutun se adresează în primul rând fazei acute şi sindromului de sevraj. Dependenţa comportamentală este una de durată, care necesită o abordare de durată, ce nu poate fi considerată încheiată cu adevărat niciodată. Chiar şi la ani distanţă, riscul de recidivă este mai mare la foştii fumători. Psihiatrii, ca medici curanţi ai dependenţelor, au obligaţia de a adresa şi dependenţa de tutun.
Atât în domeniul expertizei medicale, cât şi al politicilor economice, se vorbeşte despre fumat ca factor de risc, dar prea puţin despre factorii de risc care duc la fumat şi despre populaţiile vulnerabile. Este responsabilitatea psihiatriei de a umple această lacună. Pe lângă copii şi adolescenţi, o populaţie extrem de vulnerabilă la dependenţa de tutun este cea formată din persoanele cu suferinţe psihice şi de comportament. În rândul celor care au un diagnostic psihiatric, prevalenţa fumatului este dublă, iar al celor care suferă de psihoze cronice cum este schizofrenia, depăşeşte 80%, cifră agravată de intoxicaţia tabagică deosebit de severă la aceste persoane. În jur de 40% dintre ţigarete sunt fumate de persoane cu suferinţe psihice. Abordarea sevrajului de tutun trebuie să ţină seama de aceste aspecte şi să includă suport psihologic, nu doar specific, ci şi adresat comorbidităţilor psihice.
Având în vedere prevalenţa foarte largă a suferinţelor psihice, avem de-a face cu o vulnerabilitate a sănătăţii publice. Persoanele cu suferinţe psihice sunt adesea vulnerabile din punct de vedere social, precum şi general medical, având o speranţă de viaţă mai mică şi o morbiditate generală mai mare. În fine, consumul de tutun are un impact negativ asupra tratamentului tulburărilor psihice, prin interferenţe farmacodinamice şi farmacocinetice. Toate acestea sunt argumente suplimentare pentru obligativitatea tratamentului dependenţei de tutun la aceste persoane, tratament în mare parte absent sau deficitar, în acest moment.
Dependenţele de substanţe împărtăşesc căi şi mecanisme comune de acţiune şi prezintă fenomene de sinergism şi potenţare încrucişată. Tratamentul dependenţei de tutun trebuie să ţină seama întotdeauna de orice altă dependenţă prezentă.
Ca toate dependenţele, şi cea de tutun este inextricabil legată de problematica psihologică şi socială în direcţiile ei cele mai largi. Izolarea conceptuală şi practică a fumatului ca o cutie neagră, inexplicabilă în sine şi cu incidenţă aleatorie, este probabil dăunătoare. Expertiza medicală şi psihologică nu poate decât să fie ajutată de expertiză şi cercetare sociologică şi antropologică a fenomenului consumului de tutun.
Dincolo de cifre, în mare cunoscute de profesioniştii sănătăţii mintale şi care provin din studii din lumea occidentală (SUA şi UE), cele de mai sus sunt doar o opinie. Dacă textul de faţă are un mesaj, el e apelul către colegii mei, de implicare activă a psihiatrilor în toate aspectele (individuale, sociale şi politice) ale consumului şi dependenţei de tutun.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe