Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Un pas înainte în tratamentul insuficienţei cardiace

Viața Medicală
Dr. Martin S. MARTIN vineri, 26 septembrie 2014

Motto: „Esenţa practicării medicinii cardiovasculare este detectarea precoce a insuficienţei cardiace.“ (Sir Thomas Lewis,1933)

 
 
  Cardiologia a făcut mari progrese în multe domenii ale patologiei inimii şi a fost capabilă să restabilească funcţia cardiacă în multe din cazurile de cardiopatii congenitale, boli valvulare, tulburări de ritm şi afecţiuni coronariene. Cu toată îmbunătăţirea rezultatelor înregistrată în ultimele două decenii, mortalitatea rămâne ridicată în insuficienţa cardiacă (50% din bolnavi mor la cinci ani de la debutul simptomelor), recidivele şi reinternările sunt frecvente, iar limitarea fizică este persistentă. Riscul de deces în insuficienţa cardiacă severă este mai ridicat decât în cancerul metastatic.
   De fapt, insuficienţa cardiacă nu este o boală, ci un sindrom care apare, progresează sau regresează sub terapie. Cea mai bună definiţie a entităţii a fost cea dată de Eugene Braunwald (1980): „o stare fiziopatologică în care funcţia anormală a inimii este responsabilă pentru incapacitatea de a pompa sângele în mod concordant cu nevoile metabolice ale ţesuturilor“. În lume sunt peste 26 de milioane de bolnavi cu insuficienţă cardiacă, dintre care 5,8 milioane numai în Statele Unite, unde se adaugă în fiecare an 550.000 de cazuri noi. Prevalenţa este de 3–20 de cazuri la 1.000 de locuitori. Boala este principala cauză de internare şi reinternare la cei care au vârsta de peste 65 de ani. Marea Britanie a comunicat o sumă echivalentă cu 2% din bugetul naţional de sănătate, cheltuită numai pentru insuficienţa cardiacă.
   Între progresele cele mai remarcabile ale tratamentului pentru insuficienţă cardiacă, pietrele de hotar au fost preparatele digitalice, diureticele, medicaţia vasodilatatoare, betablocantele, inhibitorii de enzimă de conversie a angiotensinei, blocanţii de receptori ai angiotensinei şi resincronizarea cardiacă cu ajutorul dispozitivelor electronice implantabile. Dar, de câţiva ani buni, nu s-au făcut mari progrese în domeniu. FDA nu a aprobat un drog pentru insuficienţa cardiacă de aproape un deceniu, când, în 2005, a eliberat pentru practică asociaţia hidralazină-isosorbid dinitrat. Aceasta face ca recenta lansare a primului agent dintr-o nouă grupă de medicamente, care şi-a dovedit eficacitatea, să fie cu adevărat un eveniment care schimbă prognosticul numărului mare de bolnavi afectaţi de boala cunoscută din Antichitate şi încă rămasă fără o soluţie terapeutică definitivă.
   Firma elveţiană Novartis a deschis calea pentru o nouă categorie de droguri, inhibitorii de receptor al angiotensinei şi de neprilysin şi a sintetizat preparatul LCZ696. Studiile clinice au fost întrerupte înainte de finalizare, ca urmare a procentului covârşitor de superioritate al noului medicament, comparat cu binecunoscutul enalapril. El este acum eliberat pentru uz curent, fără să aibă încă un nume comercial. Într-un articol publicat în European Journal of Heart Failure, Jhund PS şi colab. au arătat că la bolnavii cu insuficienţă cardiacă dar cu fracţie de ejecţie păstrată în limite normale, drogul este capabil să reducă simptomele şi clasa funcţională NYHA, să reducă dimensiunile atriului stâng şi să coboare nivelul plasmatic al peptidului natriuretic de tip B (BNP), aceste efecte fiind independente de reducerea presiunii arteriale.
   La 30 august a.c., echipa de cercetători care au prelucrat datele studiului multinaţional PARADIGM-HF a raportat rezultatele obţinute pe 8.442 de pacienţi cu insuficienţă cardiacă şi cu fracţie de ejecţie a ventriculului stâng redusă sub 40%. La categoria tratată cu enalapril, riscul de deces a fost de 26,5% (cel al morţii de cauză cardiacă – 16,5%), în timp ce bolnavii trataţi cu LCZ696 au avut o mortalitate globală de 21,8%, cu cea de cauză cardiacă la 13,3%. Reducerea mortalităţii cu aproximativ 20% arată că unul din cinci bolnavi trataţi cu cea mai bună combinaţie existentă până în prezent poate fi salvat înlocuind enalaprilul cu noul agent (New England Journal of Medicine). În plus, s-a înregistrat un procent mai scăzut de disfuncţie renală, iar incidenţa complicaţiilor prin angioedem nu a fost mai mare decât la cazurile tratate cu enalapril.
Amato d’Cintio – „Flebotomie la braţ“ (sec XVII)   A trecut multă vreme de când flebotomia era singura speranţă şi multe s-au schimbat în tratamentul „hidropiziei“ (n. red.: boală caracterizată prin acumularea patologică de apă în cavităţile organismului şi în ţesuturi), dar lista medicamentelor dovedite eficace în insuficienţa cardiacă nu este lungă. Ea începe cu digitala extrasă din planta Digitalis Purpurea (degeţelul roşu, mănuşa vulpii), care a fost recomandată în anul 1785 de medicul englez William Withering (1741–1799). Medic şi botanist, Withering a publicat lucrarea „An account of the Foxglove and some of its medical uses“ (n. red.: Consideraţii privind mănuşa vulpii şi unele dintre aplicaţiile sale medicale) (M. Swiney Publ., Birmingham, England 1785) bazată pe studiul clinic a 163 de cazuri, studiu realizat în zece ani de activitate. El a recomandat pulberea obţinută prin mojararea frunzelor uscate şi a încheiat astfel: „Timpul va fi acela care va stabili adevărata valoare a acestei descoperiri şi va dovedi dacă m-am înşelat pe mine şi i-am înşelat pe alţii sau dacă am adus o contribuţie în beneficiul ştiinţei şi umanităţii“. Preparatele digitalice se folosesc şi astăzi în cazurile de insuficienţă cardiacă.
   William Withering a practicat medicina în oraşul Birmingham, unde a făcut şi studii de chimie, mineralogie, hidrologie şi botanică. A fost membru al asociaţiei ştiinţifice locale „Lunar Society“, din care mai făceau parte James Watt (inventatorul maşinii cu aburi), Erasmus Darwin (bunicul lui Charles Darwin), Joseph Priestley (descoperitorul oxigenului) şi mulţi invitaţi, printre care şi Benjamin Franklin.

 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.