Il faut avoir jeune chirurgien, vieux médecin et riche apothicaire. Nu pot să spun de ce este mai bine ca farmacistul să fie bogat, dar sunt de acord cu proverbul francez şi cu William Osler, că în medicină anii contează, că patologia este complexă şi variabilă şi că numai o experienţă lungă şi bine înţeleasă (cu toate înfrângerile pe care le conţine) permite celor talentaţi, cândva după 40 de ani, începutul cunoaşterii profunde a artei şi ştiinţei noastre. (...)
 
"> Victor Tomulescu - Viața Medicală
Newsflash

Victor Tomulescu

de Prof. dr. Peter MANU - mai 6 2011
Victor Tomulescu

    Il faut avoir jeune chirurgien, vieux médecin et riche apothicaire. Nu pot să spun de ce este mai bine ca farmacistul să fie bogat, dar sunt de acord cu proverbul francez şi cu William Osler, că în medicină anii contează, că patologia este complexă şi variabilă şi că numai o experienţă lungă şi bine înţeleasă (cu toate înfrângerile pe care le conţine) permite celor talentaţi, cândva după 40 de ani, începutul cunoaşterii profunde a artei şi ştiinţei noastre. (...)
 

    Il faut avoir jeune chirurgien, vieux médecin et riche apothicaire. Nu pot să spun de ce este mai bine ca farmacistul să fie bogat, dar sunt de acord cu proverbul francez şi cu William Osler, că în medicină anii contează, că patologia este complexă şi variabilă şi că numai o experienţă lungă şi bine înţeleasă (cu toate înfrângerile pe care le conţine) permite celor talentaţi, cândva după 40 de ani, începutul cunoaşterii profunde a artei şi ştiinţei noastre. Să fie altfel pentru chirurgi? Sunt multe exemple care par să justifice această afirmaţie, chiar şi printre cei pe care i-am văzut practicând strălucit în Bucureştiul anilor ’60: Panait Sârbu, Dan Gavriliu, Eugen Albu, Octav Constantinescu, Cezar Petrescu şi mulţi alţii.
   Cititorul a înţeles că astăzi eroul acestui colţ de pagină este un tânăr chirurg. Îl cheamă Victor Tomulescu şi este medic primar în cadrul Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic de la Institutul Clinic Fundeni şi şef de lucrări la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ Bucureşti. Născut în 1964 la Curtea de Argeş, Victor Tomulescu a absolvit Facultatea de Medicină Generală din Bucureşti în 1989 şi a devenit medic specialist Chirurgie generală în 1994. Un an mai târziu, la 31 de ani, începe seria specializărilor în Europa de Vest – numitorul comun al tuturor celor prezentaţi până acum la rubrica Per ardua ad alta – cu stagii de chirurgie laparoscopică la Göttingen (1995), Strasbourg (1999) şi Hanovra (1999).
    Începând din 1994, Victor Tomulescu a publicat 36 de lucrări indexate de Medline, baza de date a National Library of Congress din Statele Unite. El este prim-autorul unui studiu care a fost citat de peste 40 de ori în literatura specialităţii lui (Tomulescu V, Ion V, Kosa A, Sgarbură O, Popescu I. Thoracoscopic thymectomy mid-term results. Ann Thorac Surg. 2006 Sep;82:1003-7). Timectomia toracoscopică a fost introdusă în tratamentul miasteniei gravis în 1992 de echipa condusă de profesorul Irinel Popescu, iar rezultatele preliminare al acestui pionierat, publicate un deceniu mai tarziu (Popescu I, Tomulescu V, Ion V, Tulbure D. Thymectomy by thoracoscopic approach in myasthenia gravis. Surg Endosc. 2002 Apr;16:679-84). În intervalul dintre introducerea metodei şi publicaţia grupului de la Fundeni, au apărut rezultatele intervenţiilor efectuate la Columbia Hospital în Dallas, Texas (Mack MJ, Landreneau RJ, Yim AP, Hazelrigg SR, Scruggs GR. Results of video-assisted thymectomy in patients with myasthenia gravis. J Thorac Cardiovasc Surg. 1996 Nov;112:1352-9). Inovaţia a oferit o alternativă timectomiei transsternale, o operaţie practicată din 1939 (Blalock A, Harvey A, Ford F, Lilienthal J Jr. The treatment of myasthenia gravis by removal of the thymus gland. JAMA 1941;117:1529-31) şi care a fost considerată mai mult de o jumătate de secol tratamentul de ultimă instanţă al acestei boli autoimune care blochează efectul acetilcolinei la nivelul joncţiunii neuromusculare postsinaptice.
    În studiul publicat de Victor Tomulescu şi colaboratorii săi sunt prezentate date cu privire la 107 bolnavi cu vârste între 8 şi 60 de ani şi cu o durată medie a bolii de 21,2 luni. Operaţia a avut o mortalitate de 0%. Complicaţii au survenit la 10 bolnavi (9,2%) şi au inclus o criză miastenică gravă într-un caz (care a necesitat ventilaţie mecanică timp de cinci zile), trei cazuri de hemotorax rezolvate prin intervenţie chirurgicală de urgenţă, două cazuri cu pneumotorax controlateral şi patru care au necesitat prelungirea duratei drenajului pleural. La bolnavii cu hemotorax postoperator, intervenţia a fost toracoscopică şi a permis controlul hemoragiei prin ligatura venei mamare interne ori a arterei intercostale, după caz. Durata medie a spitalizării a fost de 2,3 zile. La cinci ani după operaţie, mai mult de jumătate din bolnavi (59,5%) evidenţiau remisiunea completă şi stabilă a manifestărilor bolii. Printre cei care au citat studiul lui Victor Tomulescu se numără şi autorii unei lucrări în care este prezentată o comparaţie a timectomiilor transternale cu cele toracoscopice (Meyer DM, Herbert MA, Sobhani NC, Tavakolian P, Duncan A, Bruns M, Korngut K, Williams J, Prince SL, Huber L, Wolfe GI, Mack MJ. Comparative clinical outcomes of thymectomy for myasthenia gravis performed by extended transsternal and minimally invasive approaches. Ann Thorac Surg. 2009 Feb;87:385-90), efectuate la University of Texas Southwestern Medical Center, în Dallas. Avantajele metodei toracoscopice au fost evidente prin numărul redus de bolnavi care au avut nevoie de ventilaţie mecanică (4,2% versus 16,2%) şi durata spitalizării după operaţie (1,9 versus 4,6 zile).
 
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe