Sfârșitul
lui decembrie este un bun prilej pentru bilanțuri și clasamente ale celor mai
relevante cercetări de peste an. Nu ne-am propus să discutăm aici cele mai
importante articole științifice medicale publicate de autori români în 2015 în Science
sau în Nature, deoarece ar fi o discuție foarte scurtă. Chiar
monosilabică. Nu. Nuavem. Dar ne-am dori să putem vorbi și despre astfel de
articole. Poate la anul.
Până
atunci, citim cu interes clasamentele realizate de cele două reviste
științifice care conduc detașat, la rândul lor, în propriul clasament al
publicațiilor științifice internaționale. Science, de pildă, în numărul
de astăzi (18 decembrie), stabilește un posibil clasament1 al celor
mai importante descoperiri ale anului 2015, iar învingătorul indiscutabil al
editorilor americani este tehnologia CRISPR (clustered regularly interspaced
short palindromic repeat) de editare a genomului. Aceasta nu este nici măcar
nouă, după ce a mai figurat în clasamentele de sfârșit de an ale revistei în
2012 și 2013, fără a câștiga până acum prima poziție. În 2015 însă, tehnologia
a făcut câțiva pași înainte, care ar putea, în principiu, să permită eliminarea
unor secvențe ADN specifice din genom și, odată cu acestea, a unor boli cu totul.
Revoluția
editării genomului
CRISPR
este una dintre cele câteva tehnici de editare a genomului, dar ceea ce o
diferențiază de competiție este costul foarte redus și ușurința cu care poate
fi aplicată, consecința fiind o adevărată „democratizare“ a utilizării ei. De
la introducerea unor gene noi în genom la eliminarea cu totul a altora,
aplicațiile posibile sunt de-a dreptul nelimitate.
Prin
tehnica CRISPR, de altfel, s-a reușit introducerea rezistenței la infecția cu Plasmodium
a unor specii de țânțar, dar și obținerea unor specii noi, modificate genetic:
câini cu musculatura foarte dezvoltată, porci rezistenți la anumite virusuri
(ceea ce ar putea redeschide calea către transplantul de organe animale la om)
și chiar cereale care combat anumiți fungi. Cea mai discutată aplicație a
anului a fost însă, fără prea mult dubiu, aceea în care un grup de la Guangzhou
a reușit să elimine gena beta-talasemiei din embrioni umani neviabili rămași în
urma unor proceduri de fertilizare in vitro. Grupul chinez și-a propus,
de fapt, să demonstreze cât de imprecisă este tehnica de editare genomică și
cât de riscantă ar fi utilizarea ei la om, dat fiind că procesul propriu-zis a
generat numeroase alte mutații neașteptate, dar rezultatul a fost altul decât
cel scontat. Dezbaterea a explodat în a doua parte a anului (articolul grupului
chinez a apărut în aprilie în revista Protein & Cell), culminând cu
un summit pe această temă organizat luna aceasta la Washington. Consensul de
moment este că tehnica de editare a genomului nu este încă utilizabilă pentru
modificarea embrionilor umani în scop reproductiv, însă temerile sunt că ea ar
putea fi utilizată de clinici ilegale de fertilizare, având în vedere miza
uriașă și potențialul interes.
Best of
the rest
Clasamentul
revistei Science este completat de o serie de descoperiri astronomice
centrate pe Pluto, planeta pitică, de analiza ADN a fosilelor omului de
Kennewick, strămoșul amerindienilor de astăzi, de lipsa de reproductibilitate a
studiilor din domeniul psihologiei (din o sută de cercetări replicate, doar în
39 au putut fi replicate rezultatele). Mai contează și descoperirea unei noi
specii hominide în Africa de Sud (Homo naledi), alături de cercetările
privind ridicarea la suprafața terestră a unor formațiuni de rocă din adâncul
mantei.
Cercetarea
biomedicală rămâne însă „vedeta“ anului, tehnicii de editare a genomului
alăturându-i-se o serie de alte descoperiri remarcabile, pe care le-am semnalat
în „Viața medicală“ atunci când au fost comunicate inițial: vaccinul împotriva
virusului Ebola, modificarea unor tulpini de Saccharomyces cerevisiae
pentru a converti zahărul nu în alcool, ci în opioide, și, în fine, surpriza
uriașă pe care au avut-o anatomiștii odată cu descoperirea vaselor limfatice la
nivelul creierului.
Cercetători
și activiști
De
partea aceasta a Atlanticului, revista Nature vine cu un alt clasament2,
dar nu al descoperirilor, ci al descoperitorilor. Mai exact, o listă cu zece
oameni care au contat cel mai mult anul acesta. Lista pare diferită de cea din Science,
dar aparențele sunt înșelătoare. Excepția este reprezentată de „capul de
listă“, Christiana Figueres – „paznicul climei“, nimeni alta decât liderul
conferinței ONU pentru climat, recent încheiate la Paris cu acordul celor 195
de state participante de a menține încălzirea globală în limita a două grade,
care să asigure un viitor speciei umane. Activista de origine costaricană nu se
înscrie în profilul cercetătorului științific, dar eforturile ei au fost unanim
salutate de întreaga lume a științei, în frunte cu – iată – prestigioasa
revistă britanică.
Lista
din Nature continuă previzibil. Junjiu Huang primește titlul de „editor
embrionar“ pentru – evident – utilizarea tehnologiei CRISPR-Cas9; explicația
dată de revistă este că „un biolog modest a stârnit o dezbatere globală cu un
experiment de editare a genelor embrionilor umani“. Alan Stern urmează, cu
titlul de „vânător al lui Pluto“ – un savant încăpățânat care a adus în atenție
planeta pitică. Din domeniul biomedical, Zhenan Bao primește titlul de „stăpână
a materialelor“; cititorii noștri își vor aminti, poate, de studiul recent prin
care grupul condus de inginerul chimist de la Stanford a demonstrat că și
pielea artificială poate fi dotată cu senzori pentru atingere, creând astfel
proteze de... senzație.
O
altă prezență atipică pentru cercetare pe lista oamenilor care au contat în
anul abia încheiat este Ali Akbar Salehi, „diplomatul nuclear“, conducătorul
programului nuclear iranian și artizanul tratatului de neproliferare nucleară,
prin care statul din Orientul Mijlociu dă semne că vrea să reintre în circuitul
internațional. Tot din zona activismului, pe lista revistei britanice intră
Joan Schmelz, „o voce pentru femei“, astronomul american contribuind la
demascarea unui adevărat lanț de hărțuiri sexuale, care au avut ca rezultat
demisia unui foarte cunoscut astronom de la Universitatea Berkeley.
Urmează,
în completarea celor amintiți, David Reich („arheologul genomului“), Mikhail
Eremets („super dirijorul“ – un joc de cuvinte cu superconductorii descoperiți
de savantul de origine rusă), Christina Smolke (pentru „revoluția fermentației“
– producerea de opioizi cu ajutorul drojdiei de bere) și Brian Nosek
(„spulberatorul de erori“ – pentru demonstrarea lipsei de reproductibilitate a
cercetărilor din domeniul psihologiei).
Microbi
și antiplachetare noi
Nu
toate revistele importante sunt însă preocupate de clasamente și topuri ale
anului. Cell, de pildă, a publicat ieri (17 decembrie) un studiu3
foarte interesant, care demonstrează că ar putea fi obținute efecte
cardiovasculare benefice acționând direct asupra microbiotei intestinale. Mai
exact, prin blocarea producției de trimetilamină, un metabolit produs de
bacteriile din intestin, scade formarea de leziuni aterosclerotice și,
implicit, riscul cardiovascular (fig. 1).
Tot
ieri a apărut, în Arteriosclerosis, Thrombosis, and Vascular Biology
(revistă din portofoliul American Heart Association) și un foarte interesant
studiu4 privind o clasă nouă de agenți antiplachetari, pepducinele.
Studiul clinic de fază 1 a utilizat antiplachetarul inovator pentru prevenția
complicațiilor ischemice ale intervențiilor coronariene percutanate. Substanța
a fost administrată în infuzie continuă de una-două ore (0,01–2 mg/kg) la 31 de
pacienți cu boală coronariană sau cu multipli factori de risc coronarian și au
fost evaluate siguranța, activitatea antiplachetară și farmacocinetica până la
zece zile după administrare. Efectul terapeutic a fost dependent de doză și nu
a existat un impact semnificativ asupra agregării induse de alți factori,
activitatea fiind specifică receptorului 1 activat de protează. Timpul de
înjumătățire a fost de 1,3–1,8 ore, iar medicamentul nu a fost detectabil în
urină. Nu au existat efecte asupra sângerărilor, coagulării sau parametrilor
EKG. Optimismul de moment trebuie însă confirmat de studii clinice de fază 2 și
3, înainte de a putea discuta de un nou agent terapeutic în foarte competitiva
clasă a tratamentelor antiplachetare.
Mai
amintim aici și un studiu5 publicat miercuri (16 decembrie) în Journal
of Neuroscience, care indică un posibil rol important în producerea
leziunilor ischemice cerebrale pentru ARN lung non-codant (LncRNA). Cercetarea
a vizat proteomul și evoluția acestuia în timpul și după producerea unui
accident vascular cerebral. Este posibil ca modularea expresiei unor gene la
nivelul neuronilor afectați de ischemie să poată controla extensia leziunii
ischemice (fig. 2), dar până la identificarea unor intervenții
terapeutice va fi nevoie de translarea acestui model animal la om și de
verificarea sa în studii clinice – etape care au filtrat fără excepție toate
intervențiile farmacologice propuse până în prezent pentru accidentul vascular
cerebral ischemic, cu excepția trombolizei.
Nu
toate revistele științifice sunt însă la fel de... „serioase“ în preajma
sărbătorilor. A devenit deja o tradiție ca The BMJ să pregătească pentru
Crăciun un număr trăsnit. Neseriozitatea este însă doar o expresie a unui simț
al umorului foarte bine dezvoltat, nu vă gândiți la cine știe ce neserioși cum
poate reviste mai puțin britanice v-or fi scos în cale. Studiile sunt cât se
poate de corect efectuate, după o metodologie științifică; surprinzătoare sunt
doar ideile și concluziile.
Una
dintre cercetări a avut un scop de-a dreptul îndrăzneț: să găsească spiritul
Crăciunului. Sau măcar locul din creierul uman care îl găzduiește. Nimic mai
simplu: imagistica funcțională a creierului (un PET banal, nimic complicat) a
fost efectuată la zece persoane care sărbătoresc anual Crăciunul și altor zece
care nu au nimic în comun cu această sărbătoare; pentru a găsi spiritul
Crăciunului, acestora le-au fost arătate imagini tematice. La cei care
sărbătoresc Crăciunul au fost observate activări semnificativ mai mari ale
cortexului motor, premotor, motor primar și al lobului parietal, în comparație
cu grupul de control (fig. 3). Cu alte cuvinte, spun danezii care au
efectuat studiul, există o adevărată rețea a spiritului Crăciunului în creierul
uman.
Fig. 3 – Spiritul Crăciunului activează o întreagă rețea cerebrală
Umorul
editorilor de la simpatica revistă britanică a inclus în ediția de sfârșit de
an și un studiu care arată că filmele de groază cresc concentrația factorului
VIII fără formare de trombină, unul care arată că mustăcioșii sunt mult mai
frecvent șefi de secție medicală în SUA decât femeile (deși studiul nu zice
nimic despre femeile cu mustață), dar și un important update privind
epidemiologia, prevenția și tratamentul (?) unei infecții zombi (sic) –
sfaturi altfel practice, mai ales dacă priviți un film de groază și aveți și
factori de coagulare crescuți. Ar mai fi și un studiu despre felul în care merg
oficialii ruși, dar credem că deja aceștia fac o bună treabă în a fi subiecte
de bancuri, pentru a nu mai fi nevoie (și) de contribuția unei reviste medicale
britanice în acest sens. Și lista de subiecte este mult mai mare, dar vă lăsăm
să le descoperiți direct, mai ales că majoritatea acestor studii-pamflet pot fi
accesate, fără vreo subscripție, pe site-ul BMJ.
Notă autor:
1. Travis J. Making the cut. CRISPR genome-editing technology shows its power. Science. 2015 Dec 18;350(6267):1456-7
2. Nature’s 10: Ten people who mattered this year. Nature. 2005 Dec 17;528(7583):459-67
3. Wang Z et al. Non-lethal inhibition of gut microbial trimethylamine production for the treatment of atherosclerosis. Cell. 2015 Dec 17
4. Gurbel PA et al. Cell-penetrating pepducin therapy targeting PAR1 in subjects with coronary artery disease. Arterioscler Thromb Vasc Biol. 2015 Dec 17
5. Mehta SL et al. Long noncoding RNA fosDT promotes ischemic brain injury by interacting with REST-associated chromatin-modifying proteins. J Neurosci. 2015 Dec 16;35(50):16443-9
6. Hougaard A et al. Evidence of a Christmas spirit network in the brain: functional MRI study. BMJ 2015;351:h6266
Abonează-te la Viața Medicală!
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
avem. Dar ne-am dori să putem vorbi și despre astfel de
articole. Poate la anul.
