Articolele și luările de cuvânt, opiniile inserate în presă au luat un avânt deosebit odată cu aplecarea guvernului asupra regimului taxării noilor alternative sănătoase ale industriei tutunului, într-o perioadă în care orice ban la bugetul de stat contează. Am auzit, rând pe rând, aceleași trei categorii de motive invocate pentru a scuti industria tutunului de taxare și accize.

Primele două sunt creșterea nivelului contrabandei (ca și cum acum această problemă este deja stăpânită) și distrugerea unei industrii extrem de benefice pentru ţara noastră (uitându-se de media de 45.000 de cancere generate de ţigările convenţionale anual și de pierderile economice semnificative ca urmare a pensionării pe caz de boală a fumătorilor, a deceselor premature, a absenteismului legat de afecţiuni încurajate de fumat etc.).

Cel de-al treilea motiv invocat face referire la taxarea excesivă realizată în România, fără a ţine cont de statistici europene care arată că liderii de piaţă la acest capitol sunt în cu totul altă parte – Marea Britanie, ţările nordice. Și că o mărire cu 10% a acestor taxe scade cu 5% numărul de consumatori, în special din categoria adolescenţilor, element-ţintă pentru recrutare din partea industriei tutunului.

Lucruri nespuse, dar vizibile

Anomalia însă vine din altă zonă în această perioadă. Există un număr în creștere de medici și parlamentari care susţin noile oferte ale industriei tutunului – ţigara electronică și tutunul încălzit. Sigur, au existat întotdeauna parlamentari care au vorbit în favoarea fumatului și împotriva legii care ar trebui să protejeze fumătorul pasiv. Dar acum nuanţele se schimbă. Aceștia încearcă să ne convingă cât de protejaţi sunt cei care devin consumatori de noi produse, că acestea sunt utile în sevrajul de tutun convenţional, că nu au pericole ascunse și că nu există o nouă dependenţă creată. Și aici este o parte nespusă, dar vizibilă în viaţa cotidiană.

Avem de cel puţin doi ani o promovare intensă a acestor două produse, asemănătoare publicităţii care se făcea în urmă cu decenii pentru ţigările convenţionale. Dar o realitate dureroasă, totuși, nu poate fi trecută cu vederea nici măcar de nespecialiști. Numărul tinerilor adolescenţi care consumă astfel de produse a crescut îngrijorător. Și toate acestea se întâmplă pe fondul creșterii consumului de tutun, care este asociat cu numeroase boli cronice netransmisibile, fiind considerat principalul factor de risc care poate fi prevenit.

La o problemă deja existentă și care arată consecinţele dramatice ale epidemiei de tabagism  (8 milioane de oameni mor din cauza consumului activ sau pasiv de tutun – 700.000 în UE – și 50% o fac prematur, în medie cu 14 ani) adăugăm o alta, despre care primele studii știinţifice independente ne arată că este departe de conceptul atât de proslăvit de „harm reduction”. 

În România, consumul de tutun se menţine încă relativ ridicat: în 2018, aproape una din trei persoane cu vârsta peste 15 ani (30,2%) a fumat în mod curent (zilnic sau mai puţin frecvent decât zilnic) tutun sub toate formele (ţigarete fabricate industrial ori rulate manual, trabuc, narghilea, cigarillos sau produse din tutun încălzit); 33,5% dintre fumătorii români au fost tineri, din grupa de vârstă 15-24 de ani.

În plus, ca urmare a reclamei intense, nedisciplinată legislativ, ţigările electronice și produsele cu tutun încălzit au devenit cunoscute și preferate de o parte dintre fumători, în special în rândul tinerilor, ca alternativă sau în asociere cu ţigările clasice. În 2020, dintre persoanele cu vârsta peste 15 ani, 7% afirmau că au încercat măcar o dată ţigări electronice, iar 5% – produse din tutun încălzit. Cred că nu mai surprinde pe nimeni că tinerii cu vârsta între 15 și 24 de ani erau cei mai frecvenţi consumatori – 15%, respectiv 13%.

Pericol comercializat în rate

Dar lucrurile nu se opresc aici. Se vinde tutun încălzit și în rate, pentru toate buzunarele. Se uită că aromele asociate acestor produse nu sunt lipsite de pericole pentru un plămân tânăr, aflat în creștere. Inclusiv în Marea Britanie, considerată în prezent un fief al promovării ţigărilor electronice, experţii atrag atenţia asupra pericolelor asociate vapingului, în cazul adolescenţilor. Acesta poate determina reacţii autoimune puternice pentru plămân, iar nicotina poate influenţa dezvoltarea creierului. 

Și uite așa, aceste noi oferte evită golurile legislative de la noi, alinierea lor la preţuri și taxe corespunzătoare este tergiversată, iar reinserţia socială a acestora se desăvârșește conform unor politici concertate, bine studiate și exersate de foarte mult timp cu tutunul convenţional.

Trădare, dar să știm și noi

În acest context, nu este firesc să încercăm și la noi în ţară să avem această obligaţie de declarare a conflictelor de interese, a relaţiilor cu industria tutunului pentru halatele albe? Doar așa vom ști fiecare în ce tabără este. Astfel, vom realiza că adevărul nu are două feţe. Că nu se poate să promovezi tutunul clasic – despre care toate reclamele mărturisesc că poate ucide – și în același timp să încerci să convingi că ești pregătit să protejezi consumatorul prin alte alternative promovate prin alte genuri de bannere.

A juca într-o tabără sau alta este un lucru asumat. Dar dacă medicul este iniţiat pe băncile facultăţilor să se dedice principiului primum non nocere, atunci e greu de înţeles cum poate să adere la acest „harm reduction”. Un concept care este din ce în ce mai greu de susţinut, dacă se analizează rezultatele studiilor ce se înmulţesc de la un an la altul, și care demonstrează că nici ţigara electronică și nici tutunul încălzit nu sunt lipsite de efecte asupra sănătăţii tinerilor și adulţilor. Sigur că ceea ce spunea Friedrich Nietzsche: „Uneori, oamenii nu vor să audă adevărul, deoarece nu vor să le fie distruse iluziile”, poate fi o axiomă. Dar parcă mai aproape de adevăr este ceea ce spunea Seneca: „Prefer să deranjez cu adevărul decât să fac pe plac cu lingușiri”.