Terapiile noi în tratarea melanomului ocular, dar și utilizarea inteligenţei artificiale în Oftalmologie sunt două dintre temele discutate la prima ediţie a Forumului „Progrese și inovaţii în oftalmologie”.
Reuniunea medicală a avut loc, recent, la Cluj-Napoca. Peste 200 de specialiști din ţară și de peste hotare au urmărit, în cele trei zile ale forumului, subiecte diverse, bine structurate în sesiunile știinţifice. În cadrul său, doritorii (și nu au fost puţini) au putut să-și exerseze abilităţile și cunoștinţele pe un simulator pentru chirurgia cataractei. Sesiunea care a deschis forumul a fost dedicată oncologiei oculare. Prima lucrare a vizat melanomul uveal, cel mai des întâlnit tip de cancer intraocular. Cunoscută și ca melanomul ocular, această neoplazie este extrem de agresivă, cu punct de plecare în celulele care produc pigmentul pielii – melanocite. Are ca simptome apariţia unei pete închise la culoare la nivelul irisului, percepţia unor flashuri luminoase, vederea înceţoșată, mergând până la pierderea vederii ochiului afectat. Tratamentul, de tip chirurgical, urmărește reducerea pierderii acuităţii vizuale, menţinerea pe termen lung a vederii.
Un tratament personalizat îl reprezintă Tebentafusp, o nouă clasă terapeutică, cu rezultat în supravieţuirea prelungită a pacienţilor cu melanom metastatic. Opţiunea terapeutică reduce la jumătate riscul de deces în urma melanomului ocular metastatic faţă de tratamentul standard. Tot în această sesiune s-a discutat și despre melanomul ocular din perspectiva oncologului. Factorii etiologici ai melanomului ocular nu sunt încă bine stabiliţi, iar ereditatea este incriminată în doar 1% dintre melanoamele oculare. Există mutaţii conducătoare spre cancerizare, GNA 11 fiind cea mai cunoscută, pentru care nu există încă o terapie ţintită.
Descemet Membrane Endothelial Keratoplasty (DMEK) este o tehnică modernă de transplant parţial de cornee, care oferă o reabilitare vizuală rapidă și eficientă. DMEK vizează rezolvarea afecţiunilor oculare prin înlocuirea unui strat specific al corneei și se realizează prin două variante: transplant de cornee anterior profund și transplant de cornee posterior descemetic. Avantajele tehnicii sunt date de incizia chirurgicală mică, puţine complicaţii post-intervenţie, vindecare rapidă, rată scăzută de respingere, stabilitatea grefonului, îmbunătăţirea vederii, eliminarea suturilor, scăderea astigmatismului.
O altă tehnică modernă, minim invazivă, este implantul ICRS (de inel intracornean), o opţiune chirurgicală pentru pacienţii cu keratoconus. Afecţiunea este una degenerativă, în care corneea se subţiază și capătă o formă conică. Boala este progresivă, bilaterală și afectează sever vederea. Debutează în adolescenţă, cauzele ei nefiind pe deplin cunoscute. Tratamentul presupune, în fazele iniţiale, purtarea de ochelari. În stadiile avansate se vor folosi lentile de contact speciale, rigide. Ultima opţiune terapeutică este transplantul de cornee.
O prezentare interesantă a fost și cea despre nistagmus. Afecţiunea provoacă mișcări repetitive și involuntare ale ochilor. Cauzele pot fi de natură genetică sau dobândite în urma traumatismelor cranio-cerebrale, a infecţiilor și, nu în ultimul rând, în urma unui AVC ischemic.
În atenţia celor prezenţi a stat și edemul macular diabetic, o complicaţie a diabetului zaharat. Tratamentul său este în continuare o provocare. Putem însă aminti de Aflibercept, cel mai nou medicament antiangiogenic.
Retinopatia diabetică este principala cauză a pierderii vederii la persoanele cu diabet zaharat între 20 și 65 de ani, iar edemul macular diabetic este complicaţia sa majoră. Acesta afectează până la 10% dintre pacienţi. Tratamentul cu Aflibercept creează mai multă independenţă și îmbunătăţește calitatea vieţii. Unul dintre beneficiile sale este câștigul de vedere pe termen lung, profilul de siguranţă fiind bun.
Inteligenţa artificială a intrat în viaţa noastră, totul e să știm cum și când să o folosim. În oftalmologie este folosită pentru a diagnostica retinopatia diabetică, glaucomul și degenerescenţa maculară legată de cataractă și vârstă. Ca tipuri de imagistică folosită au fost discutate tomografia în coerenţă optică, ecografia oculară, angiografia fluorescentă. Inteligenţa artificială a început deja să fie utilizată și în crearea unor dispozitive pentru nevăzători. Un astfel de gadget este
OrCam. Acesta ajută utilizatorii să poată parcurge un ziar, o carte, un e-mail, un mesaj text ș.a.m.d. Este ușor de manipulat și are o autonomie de patru ore.
Neurooftalmologia a impus câteva abordări inedite, cum ar fi „prin ochi spre creier, folosind inteligenţa artificială”. Tot în această sesiune s-a discutat și despre genetica oftalmologică. Mai precis, despre diagnostic clinic și instrumental (OCT, autofluorescenţă, electroretinografie), dar și despre diagnostic biomolecular.
Un alt subiect a vizat distrofiile ereditare ale retinei, un grup eterogen de patologii oculare determinate genetic. Ele se împart în două categorii: distrofii bastonaș-con sau distrofii con-bastonaș. Între lucrările prezentate a reţinut atenţia și diagnosticul și tratamentul pacienţilor cu neuropatie optică ereditară (LHON), o boală genetică în urma căreia se poate pierde vederea.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
