<i>Liviu Vulcu, SÃNÃTATE PUBLICÃ, vol. I, vol. II</i>, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2008
<br> Un tratat masiv, în douã volume, cuprinzând aproape 800 de pagini, a sosit recent la redactie: <b>Liviu Vulcu, SÃNÃTATE PUBLICÃ,</b> Editura Argonaut, Cluj-Napoca. Autorul este profesor la Facultatea de Medicinã "Victor Papilian", a Universitãtii "Lucian Blaga" din Sibiu, medic primar Sãnãtate publicã si management sanitar, membru al mai multor societãti savante, printre care Academia de Stiinte din New York si Societatea Internationalã de Biostatisticã Clinicã, dar si scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Primul volum al lucrãrii cuprinde 21 de capitole, începând cu acela introductiv, intitulat <i>Politica sãnãtãtii si Sãnãtate publicã.</i> Sunt expuse pe larg, dupã o cuprinzãtoare listã de definitii acceptate, obiectivele domeniului si anume: "O politicã a sãnãtãtii viitorului Europei, descrierea si rolul sistemelor de sãnãtate (într-o) abordare economicã si politicã", exemplificãri ale sistemelor de sãnãtate din Europa si SUA si modalitãti ale sistemelor de sãnãtate, în "contextul social al sãnãtãtii si bolii", inclusiv cu ajutorul epidemiologiei. Sunt, apoi, examinate: <i>Sãnãtatea ca expresie a calitãtii vietii; Sãnãtatea publicã</i> (înglobând medicina clinicã, igiena publicã, medicina socialã si medicina preventivã), unele dintre strategiile/viziunile OMS în domeniu - evaluarea (ne)îndeplinirii Programului "Sãnãtate pentru toti pânã în anul 2000", strategiile pentru anii 2000-2005 în cinci sectoare esentiale si "Noua strategie OMS", lansatã în 1996, ca si "gravele amenintãri" la adresa umanitãtii, estimate în anul 2002 (subalimentatia, practicile sexuale cu risc, HTA, tabagismul, alcoolismul, utilizarea apei nepotabile, deficientele igienei publice, carenta de fier, fumul locuintelor încãlzite cu combustibili solizi, hipercolesterolemia, obezitatea si noua provocare: manifestãrile climatice). Si dupã sectiunile introductive citate, sunt expuse mãsurile recomandabile, apoi aportul dezirabil al epidemiologiei în prevenirea bolilor transmisibile si cercetarea morbiditãtii, promovarea sãnãtãtii "sociale" (incluzând educatia fizicã, igiena cardiacã si "un stil de viatã favorabil sãnãtãtii"), educatia sanitarã pentru promovarea sãnãtãtii si pentru sãnãtate, strategiile clinice preventive si interventiile lor în promovarea sãnãtãtii, mediul determinant al stãrii de sãnãtate (determinanti sociali, biologici, economici, cultural-educativi, politici, precum si determinantii bunãstãrii si ai traditiilor, geografici, ai standardului alimentatiei, ai tehnologiei medicale, "de gestiune ai mediului fizic extern", juridici si ocupationali); <i>Metodologia planificãrii sanitare.</i> Urmãtoarele capitole exploreazã caracteristicile si dimensiunile <i>impactului factorului demografic</i> asupra sãnãtãtii publice: caracteristicile demografice ale populatiei, complexitatea influentãrii stãrii de sãnãtate si efectele în consecintã asupra calitãtii vietii societãtii, miscarea naturalã a populatiei, îmbãtrânirea populatiei, morbiditatea populatiei, structurile - resursa umanã, nevoile de sãnãtate ale populatiei. Capitole aparte sunt consacrate <i>drepturilor pacientilor</i> drept componentã si adaptare specificã în contextul drepturilor omului; <i>problemelor medicamentului,</i> influentând societatea si starea de sãnãtate a populatiei; necesitãtii schimbãrii învãtãmântului medical universitar, pentru a putea face fatã noilor provocãri. Ultimul capitol al volumului 1 face referire la <i>principalii indicatori de mãsurare a stãrii de sãnãtate a populatiei</i> - exprimând aspecte pozitive si negative, precum si ai dezvoltãrii umane si ai suferintei. În volumul 2 al lucrãrii sunt analizate aspecte oarecum particulare ale sãnãtãtii publice. Primul capitol se intituleazã <i>Sãnãtatea orasului,</i> el fiind generat de o realitate alarmantã: "Cele mai izbitoare transformãri ale situatiei societãtii contemporane - fatã de bogãtie si sãrãcie - <i>în sensul cã 2/3 din populatia mondialã îsi duce viata în strãfundurile societãtii",</i> aici între problemele de realã importantã/gravitate este aceea cã "în centrele urbane <i>cu industrializare mare, poluarea este de trei ori mai mare"</i>. În continuare, este explicitat avertismentul "Sã nu realizãm cã suntem o 'problemã internationalã' în 'acoperirea' sãnãtãtii", pozitia autorului fiind onestã si lipsitã de echivoc: "Ca medic, as considera ca, din <i>marea resursã</i> nationalã, 'sã dãm ceva' pentru ca acesti indicatori care stabilesc o stare inferioarã a României pe plan international - <i>sã disparã,</i> indicatorii stabiliti care fac parte din tãrile pe cale de dezvoltare, în sensul tãrilor lumii a treia, a patra..." (!). Sunt trecute în revistã <i>problemele mortalitãtii infantile, tuberculozei, accidentelor de circulatie, tumorilor, bolilor psihice, îmbãtrânirii populatiei, mortalitãtii evitabile, cresterii mortalitãtii generale.</i> Sectiunile urmãtoare se referã la <i>poluarea mediului</i> în care trãim "o fantasticã amenintare a sãnãtãtii, a vietii oamenilor", <i>problemele eticii în legãturã cu sãnãtatea, la imperativul descentralizãrii</i> "pe cuprinsul judetelor" (cu o estimare comparativã a situatiei din alte tãri europene, din SUA, Australia, Israel, Canada si Noua Zeelandã. Urmãtorul grupaj se referã la <i>bolile cronice</i> în aprecierile OMS si sub aspectul de boli ale societãtii moderne în general si în particular la BCV, tuberculozã, SIDA, diabet zaharat, bolile psihice, accidentele de circulatie ca problemã de sãnãtate publicã, tumorile, infectia cu VHC, obezitatea, toxicomaniile, tabagismul, alcoolismul. Ultimul capitol al volumului 2 si al tratatului are în vedere <i>bolile viitorului si sãnãtatea generalã a lumii.</i> În Anexe sunt prezentate sisteme de sãnãtate ale tãrilor din UE. Valoarea didacticã a cãrtii este crescutã de prezenta rubricii de întrebãri si rãspunsuri aflate la sfârsitul fiecãrui capitol, de marele numãr de diagrame ilustrative si de tabele recapitulative si sinoptice, ca si de o bibliografie substantialã, însumând 287 de referinte, în majoritate dintre cele mai recente.
