În
fiecare an, Organizaţia Mondială a Sănătăţii marchează ziua de 31 mai drept Ziua mondială fără fumat. Tema deosebită
este legată de tabagism – interferenţele industriei tutunului. Anul acesta, se
abordează problema industriei tutunului, o industrie cu agresivitatea în creştere,
care încearcă, astfel, să submineze eforturile OMS, ale organizaţiilor
nonguvernamentale, ale guvernelor, de a aplica „Framework Convention on Tobacco
Control“ (FCTC), o convenţie care, odată legiferată, poate afecta grav
afacerile acestora. De ce există acest pericol? Pentru că, la articolul 5.3 al
convenţiei, se specifică: „trebuie acţionat pentru protecţia politicilor de (…)
control al tabagismului, faţă de interesele comerciale ale industriei tutunului
(…)“.
Există
diferite anchete, precum şi cea a European Network for Smoking and Tobacco
Prevention (ENSP), în rândul experţilor de sănătate din 25 de ţări europene,
legate de complianţa la FCTC, care demonstrează că, din cauza opoziţiei industriei
tutunului, în multe ţări europene, acest articol nu este implementat. Se uită, însă,
de fiecare dată, că, doar în Europa, mor, în fiecare an, 650.000 de cetăţeni,
din cauza epidemiei tabgice. În lume, în fiecare an, fumatul ucide şase
milioane de oameni, iar numărul acestor decese este în creştere. Mai mult de
80% din bolile legate de fumat apar în ţări în curs de dezvoltare. Dacă nu se
produce o reversie a acestui fenomen, în 2030, numărul de decese va ajunge la
6,5 milioane. Toate acestea se întâmplă în condiţiile în care tabagismul este o
cauză prevenibilă, poate cea mai frecventă cauză de boală care ar putea fi combătută.
Cu
toate acestea, obiectivele rămân ambiţioase pe viitor şi ele vor trebui
reamintite cu ocazia oricărui eveniment legat de acţiunile antifumat. Normal,
ar trebui ca FCTC să fie implementată în toată Europa până în 2020, iar până în
2040 să se ajungă la o prevalenţă a tabagismului mai mică de 5%. Pentru
aceasta, comunitatea internaţională are nevoie, în această zi, dar şi pe
viitor, de o informare permanentă despre pericolele fumatului, despre
practicile abuzive ale marilor concerne de tutun, despre avertismentele
adresate societăţii civile, dar şi guvernelor, în legătură cu interferenţele
acestei industrii, cu consecinţe vizibile asupra sănătăţii pe mapamond.
Articolul 5.3 din FCTC are şi un paragraf care nu convine în niciun caz acestor
corporaţii: „industria tutunului are un conflict de interese ireconciliabil cu
sănătatea publică (…) şi încurajează guvernele să ia măsuri de limitare a
interacţiunii industriei cu activităţile guvernelor (…)“. Tratatul, care a fost
ratificat de 174 de ţări, ar putea proteja, astfel, aproape 90% din populaţia
globului, dacă ar fi efectiv, şi ar salva peste 200 de milioane de vieţi, în
2050. În schimb, industria tutunului continuă să exporte această epidemie, din ţările
cele mai bogate în cele mai sărace, folosindu-se şi de criza mondială, deoarece
impactul economic al cultivării şi consumului de tutun agravează sărăcia, mai
ales în ţări care au resurse limitate istoric, de a preveni expansiunea
acestei industrii. Astfel, trei corporaţii (PMI, BAT şi JT) au avut, în 2010,
venituri de 210 miliarde de dolari, mai mari decât cele combinate ale unor ţări
precum, Iordania, Panama, Kenya, Cambodgia, Mozambic, Bolivia, Lichtenstein,
Estonia şi Ghana la un loc. Şi exemplele pot continua. Există noi provocări
pentru guvernele unor ţări. Astfel, Philip Morris International şi British
American Tobacco acordă suport legal Ucrainei şi Hondurasului, care au adresat
plângeri la OMS împotriva Australiei şi noii legi australiene, privind
lansarea, pentru prima dată, a pachetului
generic. Philip Morris Asia a lansat o plângere împotriva Australiei, spunând
că a violat un acord de investiţie cu Hong Kong, în timp ce BAT şi PMI s-au
asociat cu Japan Tobacco International şi Imperial Tobacco, în acţiunea de a
apela Curtea Supremă Australiană, în aceeaşi problemă. Asalturi împotriva
problemelor legate de pachetul generic şi de alte campanii recente se petrec şi
în Uruguay, Norvegia, Marea Britanie sau SUA.
Soluţia
este una singură, aşa cum spunea şi Laurent Huber, directorul FCTC, reprezentând
350 de organizaţii din mai mult de 100 de ţări: „Unitatea împotriva tacticilor
industriei tutunului este esenţială. Astfel, ne putem asigura că guvernele nu
se vor lăsa intimidate şi nu vor mai exista practici de întârziere a implementării
măsurilor de control al tabagismului, prevăzute de FCTC“.