Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Abuz pe pielea timişorenilor

Viața Medicală
Prof. dr. Caius SOLOVAN vineri, 26 aprilie 2013

Deja bulversat de retrocedarea sediilor altor şase unităţi sanitare, sistemul medical timişorean ar putea primi o nouă lovitură, odată cu anunţata mutare a Clinicii de dermatologie din sediul în care funcţionează de peste 250 de ani. Prof. dr. Caius Solovan, şeful clinicii, dezvăluie detaliile unei decizii absurde.

   Realitatea este foarte dură. Atât de dură încât o importantă clinică universitară, cu tradiţie, se află în prag de evacuare. Care este motivul? „Este în centru“. Mai mult, medicina are „tupeul“ de a cere o fărâmă de atenţie într-un sistem aflat şi aşa într-un stadiu avansat de boală şi degradare. Şi când bolnavul îşi pune ultima speranţă într-o terapie salvatoare, primeşte un lucru neaşteptat: eutanasierea. Şi astfel, toate problemele au un sfârşit.
   Mărul discordiei este Clinica de dermatologie şi venerologie a Spitalului Clinic Municipal de Urgenţe Timişoara, localizată pe strada Mărăşeşti la numărul 5. Istoria sa datează încă din anul 1757, când a fost atestată oficial. Sub numele de spital orăşenesc, sediul a fost construit cu efortul şi susţinerea judelui urban Peter Solderer. Primăria secolului XVIII a construit un spital în Timişoara înaintea unor oraşe precum Viena sau Budapesta. Totuşi, locaţia ultracentrală a clinicii nu este un caz singular pe harta europeană sau naţională, amplasamente similare ale clinicilor de dermatologie observându-se şi la München, Londra, Szeged, Viena sau Cluj.
   Ce va consemna istoria despre medicina românească a secolului XXI? Că evacuăm clinici univer­sitare în cămine studenţeşti... Şi ce este curios? Clădirea în care se află clinica nu este revendicată, în timp ce alte cinci clinici şi o policlinică sunt în situaţia de a părăsi în regim de urgenţă sediile actuale, ca urmare a revendicării spaţiilor în care funcţionează. Dar nu sunt soluţii... Comparativ cu situaţia precară a unităţilor revendicate, suntem surprinşi de „prioritatea de grad zero“ pe care Primăria municipiului o acordă mutării clinicii noastre, care în mod evident nu este necesară, nu este urgentă, ba chiar ar implica sume şi eforturi considerabile şi ar avea loc după ce s-au finalizat investiţii de peste 500.000 de euro pentru reabilitarea clădirii.
   Clinica universitară de dermatologie şi venerologie dispune de 50 de paturi pentru internări continue şi de cinci paturi pentru internări de zi. În această clinică se mai află Centrul de combatere a bolilor cu transmitere sexuală, care are în structură şi laboratorul de serologie specifică pentru bolile cu transmitere sexuală. Tot aici se desfăşoară Programul naţional pentru epidermolize buloase şi Programul naţional de terapii biologice pentru pacienţii cu psoriazis, acoperind şi judeţele limitrofe. În clinică se mai regăsesc: un laborator specific (bacteriologie, micologie, citodiagnostic, serologie şi imunologie), un centru de fototerapie, un centru de testare alergologică cutanată, o sală de intervenţii chirurgicale, trei săli de tratamente, o unitate de patologie cutanată (utilată cu un microscop Zeiss de imunofluo­rescenţă), o sală de curs cu aproximativ 100 de locuri, o sală pentru medici rezidenţi, o cameră de gardă pentru asistente şi o sală de mese.
   Pe scurt, în Clinica de dermatologie se fac peste 2.000 de internări continue şi 1.200 de internări de zi în fiecare an. În ambulatoriul de specialitate al Clinicii sunt consultaţi aproximativ 10.000 de pacienţi anual. Prin eforturile conjugate ale Primăriei Timişoara şi ale conducerii Spitalului Municipal, pentru prima dată în ultimii 50 de ani, am reuşit să aducem aspectul şi funcţionalitatea clinicii în normele statuate de autoritatea sanitară. În acest scop, s-au amenajat şi dotat saloanele şi laboratorul de analize medicale, s-a înfiinţat un centru de fototerapie, s-au amenajat spaţii speciale pentru medicii rezidenţi şi cameră de gardă pentru asistenţi, s-a început climatizarea încăperilor, s-a amenajat un centru de studii clinice.
   Nu în ultimul rând, clinica este dotată cu un amfiteatru modern, construit cu fonduri de la Consiliul Judeţean Timiş şi din sponsorizări proprii. Aici îşi desfăşoară activitatea, pe lângă personalul medical şi didactic, 350–400 de studenţi români şi străini (săptămânal) şi 50 de medici rezidenţi români şi străini (zilnic). De mai multe ori pe an, se găzduiesc diverse cursuri postuniversitare şi evenimente ştiinţifice inter­naţionale – o consecinţă a faptului că suntem o prestigioasă clinică uni­versitară şi că aici a fost întemeiată Societatea Română de Dermato­patologie. Tot aici, am pus bazele unei biobănci naţionale de ţesuturi, axate pe cercetarea cancerelor de piele, printr-un proiect de cercetare cu sprijinul Universităţii Zürich.
   Tot în imobilul de pe strada Mărăşeşti mai funcţionează: secţia de radioterapie, un cabinet de ginecologie, secţia de ortoptică, un cabinet Sanepid, laboratorul de bacteriologie al spitalului, laboratorul clinicii de dermatologie şi o farmacie.
   Dacă se consideră necorespunzătoare clinica, suntem parţial de acord: pentru a funcţiona la standarde decente, încă sunt necesare investiţii. În schimb, soluţia „Puterii“ este o clădire necorespunzătoare şi contraproductivă (cămin de nefamilişti), ce nu îndeplineşte standardele minime pentru accesibilitatea pacienţilor, fără a mai lua în discuţie scopul didactic şi de cercetare. Astfel, nu se pot asigura circuitele sanitare, fapt care contravine normelor impuse pentru combaterea infecţiilor nosocomiale.
   Pentru cei care consideră toate aceste aspecte nesemnificative şi desconsideră importanţa dermatologiei, subliniem că pielea este cel mai mare organ al corpului, aproximativ 20% din pacienţi au o afectare dermatologică, iar cancerul de piele, cu o rată în continuă creştere, este o adevărată problemă socio-economică şi medicală. Carcinomul bazocelular este cel mai frecvent tip de cancer, iar melanomul este una dintre cele mai agresive forme de cancer.
   Cu riscul de a ne repeta, afirmăm că, în comparaţie cu situaţia altor secţii, a căror mutare este forţată de împrejurări, evacuarea clinicii noastre, în care tocmai s-au încheiat reparaţiile menite să o aducă la un standard decent şi legal de funcţionalitate, ar fi nejustificată şi contraproductivă, costurile negăsindu-şi justificarea şi împovărând inutil un buget local şi aşa debil şi grevat de alte priorităţi majore. Criteriile pe care trebuie să le îndeplinească o clinică dermatologică implică investiţii majore (deja efectuate în cadrul clinicii actuale), fiind necesar un minimum de spaţii în vederea respectării circuitelor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru o clinică universitară. Costurile care s-ar impune pentru reamenajarea clădirii propuse în campusul studenţesc s-ar dirija mai eficient către dezvoltarea altor servicii medicale deficitare şi imperios necesare.
   Conform diverselor culturi, există speranţa unei alte vieţi după moarte. Aşa că ne punem întrebarea: ce va creşte din cenuşa Clinicii de dermatologie, în centrul Timişoarei? Câtă realitate există în zvonurile de stradă, conform cărora se urmăreşte concesionarea clădirii? Adevărul este că problema mutării clinicii este o problemă falsă, în contextul atâtor alte probleme reale ridicate de perioada de criză economică pe care o traversăm. Astfel, întrebarea finală ar trebui să fie formulată astfel: „Va triumfa oare sănătatea?“...

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.