Ca în fiecare an, Ziua Mondială fără Tutun (marcată la 31 mai) este un prilej de analiză a consecinţelor provocate de o altă epidemie, cea de tabagism, un avertisment legat de suferinţele multiple induse de produsele industriei tutunului. Anul acesta sloganul este „Fără secrete – Tutunul și tacticile industriei tutunului”.

O privire în detaliu a consecinţelor acestor tactici arată că un sfert dintre adolescenţii din România au fumat cel puţin o dată în viaţă, peste 50.000 fumează în mod curent, iar copiii de 13-15 ani sunt și ei expuși direct tacticilor de marketing ale industriei de tutun.

Acest lucru a dat „roade” nefaste: 187.330 de copii români de 13-15 ani au fumat cel puţin o dată în viaţă, iar 53.523 dintre aceștia fumează în mod curent.

La acestea se adaugă o nouă tendinţă: apariţia unei categorii de consumatori pentru noile oferte „sănătoase” de produse ale industriei tutunului de ţigări electronice și din tutun încălzit, ceea ce a determinat un consum crescut în rândul tinerilor de 13-15 ani, urmare directă a promovării agresive și a lipsei de reglementări legislative în acest domeniu.

Consecinţele influencingului

Se observă atât pe plan mondial, cât și în România o consecinţă a activităţii induse de „influencerii” și decidenţii care s-au implicat în promovarea directă și indirectă a acestor produse, aceștia uitând complet de necesitatea de protejare absolută a adolescenţilor de dependenţa de tutun. Argumentele sunt multiple și le regăsim în ultimul studiu global „Global Youth Tobacco Survey” (2017-2018).

În acest studiu, la o analiză privind consumul tutunului în România, implementată pe un eșantion reprezentativ la nivel naţional, de 5.409 de copii şcolarizaţi în clasele VI-VIII, cu vârsta cuprinsă între 13 și 15 ani, s-a descoperit că 30,1% dintre respondenţi au încercat să fumeze ţigarete cel puţin o dată, iar 8,6% dintre intervievaţi au fumat ţigarete în ultimele 30 de zile.

Fumatul în aceste condiţii rămâne prima cauză de îmbolnăvire la noi, peste 36.600 de români murind anual din cauza fumatului. Accesibilitatea produselor din tutun nu doar crește numărul fumătorilor, ci le permite minorilor să își achiziţioneze multiple produse din tutun. În urma unui studiu, 70,7% dintre copii afirmă că și-au cumpărat ţigările de la magazin, din sursă legală.

Reglementările, evitate în online

Deconspirarea de către OMS a manevrelor industriei tutunului în acest context rămâne importantă pentru că ele sunt aceleași în toate ţările de pe glob.

În eforturile lor de a promova produsele din tutun, producătorii au recurs succesiv la: produse din ce în ce mai aromatizate, mai atractive, din perspectiva ambalajului și al brandingului, ducând la creșterea interesului adolescenţilor pentru ţigaretele electronice și produsele din tutun încălzit.

Prin folosirea comunicării în mediul online, industria de tutun a reușit de ani buni să evite reglementările care vizează doar publicitatea
tradiţională. Nu este de mirare că în aceste noi condiţii ţigările electronice și apariţia unei categorii de mari dependenţi de nicotină câștigă teren în rândul consumatorilor de astfel de produse.

Produsele de tutun încălzit, tot mai populare

Creșteri importante se semnalează și în rândul celor care fumează produse din tutun încălzit. Oglinda procentelor de consumatori se schimbă permanent. Numărul adolescenţilor care fumează în prezent ţigări este în scădere, acest „beneficiu” fiind puternic contracarat de faptul că mai mulţi tineri fumează curent ţigări electronice și produse din tutun încălzit.

Astfel, în 2017, procentajul elevilor care fumau ţigări electronice era aproape egal cu al acelora care fumau ţigări obișnuite (8,2%, respectiv 8,6%). În plus, mai mulţi băieţi afirmau că preferă să fumeze ţigări electronice comparativ cu ţigările obișnuite – 10,1% versus 9,8%.

Articolul 13 din Convenţia Cadru privind Controlul Tutunului, ratificată de România în 2005, cere interzicerea completă a publicităţii, promovării și sponsorizării în favoarea tutunului.

Un studiu realizat în 23 de ţări dezvoltate și 30 de ţări în curs de dezvoltare a demonstrat că interzicerea tuturor formelor de publicitate reduce consumul de tutun cu 23,5%.

Semnale de alarmă

Societatea Română de Pneumologie alături de organizaţiile și asociaţiile care activează în cadrul platformei „Iniţiativa 2035 Fără Tutun” speră ca prin comunicatele și webinarele organizate, aceste ecouri și semnale de alarmă să fie luate în considerare de autorităţi, de guvernanţi, de responsabilii din sănătate și să aducă acele mult așteptate modificări legislative care să îndepărteze orice sursă de publicitate și promovare, directă și indirectă, pentru produsele din tutun.

Concomitent, sperăm să apară acele completări ale legislaţiei din domeniul reducerii consumului de tutun în ceea ce privește utilizarea produselor din tutun, nicotină sau ţigări electronice în spaţiile publice închise, cu adoptări de politici fiscale uniforme pentru aceste produse, cu direcţionarea taxelor suplimentare aferente în campanii educaţionale la nivel naţional adresate prioritar grupei de 13-15 ani, vârsta de debut a consumului de tutun, precum și pentru sprijinirea renunţării la fumat.