Medicina este un „organism viu” care evoluează. În alt fel și alte boli tratau părinţii și bunicii noștri, și altceva facem noi acum ca medici.
Dacă, de exemplu, pe vremea când învăţam fiziopatologie, prof. dr. Eva Rosenfeld ne spunea că opt din zece cazuri de HTA sunt de natură idiopatică (așa-numita HTA esenţială) și doar două din zece cazuri sunt HTA secundare altor afecţiuni, acum avem nouă din zece cazuri cu HTA esenţială. Ca medic practician la ţară am observat și eu această schimbare (mă feresc să folosesc termenul de „evoluţie”). De exemplu, încep să am pacienţi sub 35 de ani care se prezintă la cabinet cu valori HTA ridicate (chiar peste 160/100). La o simplă anamneză găsesc cu ușurinţă și cauza: consumul excesiv de sucuri carbogazoase (până la 2-3 l/zi). Renunţarea la consumul acestor băuturi are efecte imediate și semnificative, cu revenirea la normal a valorilor tensionale.
Din păcate, pacienţii nu rezistă mult timp fără sucurile carbogazoase (consumul acestora a devenit pentru ei un obicei alimentar normal), astfel că uneori mai e nevoie de medicaţie anti-HTA. Personal, am reţinere să dau unui tânăr activ betablocante, știut fiind că în astfel de cazuri aceasta este indicaţia ghidurilor medicale europene, pentru că mă gândesc și la faptul că betablocantele pot avea ca efecte secundare și impotenţa. De aceea discuţia cu acești pacienţi este mai îndelungată.
Un tânăr muncitor se prezintă la cabinet cu analize făcute în Germania, cu valori semnificativ crescute ale transaminazelor. O anamneză ceva mai amănunţită, în care am inclus și familia pacientului, relevă faptul că acesta este un mare consumator de energizante pe care le bea (câte 4-5/zi) pentru a avea spor la muncă. Familia era conștientă de efectele secundare ale acestui consum exagerat de energizante, dar pacientul nu era prea convins.
Când i-am spus tânărului că orice costă, că inclusiv banii își au preţul lor, părea că realizează gravitatea situaţiei. Nu pot să vă spun și efectul final al acestei consultaţii pentru că pacientul s-a întors la muncă în Germania.
Un alt grup de cazuri similare sunt cele ale adolescenţilor care consumă energizante (că doar asta văd și la părinţii lor) și se prezintă la cabinet cu palpitaţii și chiar precordalgii. La examenul obiectiv se pot observa valori ușor crescute ale TA, dar în special tahicardii și chiar extrasistole atriale. Evident că simpla întrerupere a consumului de energizante duce la dispariţia simptomelor.
Am remarcat, tot la adolescenţi, și o creștere a numărului de cazuri de epigastralgii recurente acutizate. Deja experienţa îmi permite să abordez direct cazul și să întreb părinţii dacă acești copii mănâncă și mâncare. Evident, părinţii îmi confirmă că adolescenţii preferă să mănânce chipsuri, snacksuri, pufuleţi etc. și să bea sucuri carbogazoase în exces. Aici e mai dificil de comunicat cu pacienţii pentru că aceștia acceptă greu faptul că în gastrite principalul „medicament” este alimentaţia corectă și că trebuie să renunţe la consumul excesiv de astfel de produse.
Degeaba le explic faptul că chipsurile și snacksurile consumate în exces pot duce la lezarea mecanică a mucoasei gastrice (din cauza marginilor ascuţite), degeaba le explic că toate aceste produse sunt pline de E-uri („chimicale”) care lezează și chimic mucoasa gastrică. Degeaba le explic că medicaţia nu poate suplini lipsa unei alimentaţii corecte (cu hrană caldă bazată pe supe și ciorbe), pentru că adolescenţii acceptă mai greu sfaturile adulţilor.
Astfel că de multe ori acești copii revin la cabinet până învaţă pe propria lor piele că totuși nu fac bine. Din păcate, nici părinţii nu reușesc să mă ajute prea mult în astfel de cazuri, declarând senin că propriii copii nu-i mai ascultă. Ba mai mult, am avut un caz pe care l-am trimis la spital pentru investigaţii suplimentare (durerile erau destul de intense și continue, din fericire fără semne de abdomen acut chirurgical), dar copilul nu a fost dus la spital pentru că s-a opus bunica. Din fericire, cazul a evoluat favorabil, astfel că după câteva zile de regim alimentar și tratament simptomele s-au remis complet.
De același autor: Sarea-n bucate și HTA
Articole dr. Valentin Pantea
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
