Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Animalul-om și COVID-19

Viața Medicală
Prof. dr. Florin MIHĂLŢAN vineri, 1 octombrie 2021

Graniţa dintre animal și om este extrem de fragilă, iar efectul intervenţiilor inumane ale oamenilor în ecosistem va fi resimţit de generaţiile viitoare.

Boala COVID-19 răscolește o multitudine de probleme într-o lume dată deja peste cap. Sigur că aparent, după aproape doi ani, dăm din colţ în colţ în căutarea lanţului patogenic de diseminare a virusului. Gripa spaniolă a făcut mult mai puţine victime decât actuala pandemie. Desigur că veţi spune că atunci eram mult mai puţini pe mapamond. Dar oare de atunci nu am fost mai distructivi?

Ipoteză plauzibilă

        La începutul pandemiei liliacul era agentul generator, cu o gazdă intermediară, pangolinul, un „animăluţ” pe cale de dispariţie, deoarece are și câteva calităţi speculate de cei în căutarea unor medicaţii tradiţionale, mai ales din medicina asiatică. De fapt, este al treilea cel mai braconat animal,  după elefant și rinocer. Ulterior am aflat că,  scoși din arealul lor, liliecii populează streșinile orașelor din ţări precum Birmania, Thailanda, Laos, Cambodgia etc.

        O cercetare recentă a unui grup de specialiști de la Institutul Pasteur a adus noi dovezi, investigând liliecii din peșterile din Laos, care pledează pentru prezenţa unor secvenţe de virusuri aproape identice ca cele ale virusului SARS-CoV-2. Lipsa unui factor (factorul furină), care nu există în aceste secvenţe noi descoperite și a cărui existenţă condiţionează intensitatea patogenă a virusului, a îndreptat atenţia spre un virus non patogen asociat, care ar fi putut furniza acest factor, dar care nu a fost descoperit până în acest moment. Negăsirea unui intermediar este în acest context o ipoteză plauzibilă, iar bietul pangolin este șuntat în acest moment din calea de transmitere și aceste virusuri „ liliac(h)ii” se pare că pot infecta direct oamenii.

Scenarii demontate

        Cad astfel în desuetudine alte două scenarii: transmiterea prin alimente – mai ales prin carne congelată – și o scăpare accidentală a virusului dintr-un laborator experimental, considerate acum improbabile. Deci, bietele animale rămân pe filieră, iar scoaterea lor din habitatul natural ar putea fi o explicaţie de ce au devenit contagioase pentru om.

        Dar lucrurile nu se opresc aici. Preţul unei specii de maimuţă, macacul, adică cel mai utilizat animal de experiment în zona testării de virusuri, vaccinuri, a crescut foarte mult odată cu înmulţirea ariilor de cercetare. Înainte ca SARS-CoV-2 să își facă apariţia pe teritoriul chinez, macacii de laborator aveau un preţ care varia între 10.000 și 20.000 de yuani, adică între 1.200 și 3.000 de euro. Acum, fiecare animal valorează cel puţin 100.000 de yuani. Dacă acum 62 de ani maimuţa Sam a cucerit spaţiul, acum specia este sacrificată pentru știinţă.

Vești bune și mai puţin bune

        Există aparent și vești bune. Odată cu conștientizarea riscurilor provocate de pandemie, în Asia a scăzut cu 24% apetitul de a consuma astfel de animale sălbatice, cu beneficii duble – atenuarea bolilor infecţioase și conservarea biodiversităţii. S-au lansat teste COVID pentru pisici și animale de companie. Aceste vești alternează și cu altele, mai puţin îmbucurătoare. Astfel, s-au descoperit documente ale unor granturi solicitate în 2018 care arătau că institutul de virusologie din Wuhan și cercetători americani au depus propuneri de eliberare a unor particule modificate de coronavirus la populaţiile de lilieci chineze pentru a le inocula împotriva unor boli care s-ar fi putut transmite la om. Un lucru este cert: s-a cerut deja din 2020 de către People for the Ethical Treatment of Animals (PETA) oprirea testelor vaccinale anti-COVID pe maimuţe, care se știe că adesea sunt mortale.

O graniţă fragilă

        Privind însă toate evenimentele, chiar dacă sunt filtrate doar prin prisma pandemiei, nu putem să nu ne gândim că această graniţă animal-om este extrem de fragilă, iar când omul devine animal, suferă toată scara evoluţiei naturale a ecosistemului sensibilizat ani la rând de intervenţiile sale inumane, al căror ecou îl vor resimţi generaţiile viitoare. Poate că nu întâmplător Mahatma Gandhi spunea: „Măreţia unei naţiuni poate fi judecată prin felul cum își tratează animalele”, și parafrazând pe A.A. Milne realizăm că „Mulţi oameni le vorbesc animalelor. Puţini le
ascultă. Asta este problema”.

 

Etichete: liliac pangolin covid Virus

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.