Răsfoiam mai deunăzi portalul care adună împreună bunurile culturale mobile clasate în Patrimoniul Cultural Naţional. Și, surprins, citesc titlul și descrierea unei fotografii: „Regina Maria la Tecuci” (foto). Fotografia tip carte poştală, circulată, reprezintă o vizită a Reginei Maria la Tecuci, împreună cu Regele Ferdinand I, în vestimentaţie de ceremonie, ambii încoronaţi, într-un grup mai mare de ofiţeri. (...) Ilustrata a fost trimisă din Tg. Mureş, la data de 23 august 1923, către medicul bârlădean Isac Weinfeld. (...) Credem că circulaţia acestei fotografii – carte poştală este destul de restrânsă”.

Isac Weinfeld era un reputat medic al Bârladului, entuziast om de cultură, ca mulţi bârlădeni și medici. A condus Asociaţia de lectură „Casa Naţională”, colabora la diverse publicaţii, cu texte pe care le semna sub pseudonimul Ion Palodă (menţionez contribuţia sa la primul număr al publicaţiei culturale lunare Răzeșul, apărută în februarie 1926, difuzată în întreg spaţiul românesc). Absolvise Medicina la Iași în 1904 cu teza „Cryoscopia sângelui ca mijloc de diagnostic al morţii prin submersiune”. Ulterior, colonelului dr. Isac Weinfeld i-a fost oferită distincţia „Coroana României în grad de cavaler”.

Privind fotografia, în care Regina Maria și Regele Ferdinand pot fi lesne recunoscuţi, m-a surprins următorul aspect: nu cunosc un eveniment atât de semnificativ care să se fi desfășurat la Tecuci și care să fi presupus prezenţa capetelor încoronate ale României. Era altceva perioada Marelui Război, dar imaginea dă seama de o manifestare și un loc diferite de cele pe care le citisem în descriere. Coloanele din fotografie, pentru orice român, ne trimit către Alba Iulia și deloc înspre Tecuci, oricât mi-ar fi plăcut mie, ca fost tecucean, să mă fălesc cu prezenţa regilor în zona copilăriei și adolescenţei mele.

Regina Maria la Tecuci

În anul 1917, dacă cercetăm arhivele, dar și diverse consemnări din jurnale, aflăm că Regina, însoţită de principele moștenitor, a vizitat zona și a salutat trupele aflate la Tecuci. În iunie 1917, după ce a vizitat Spitalul „Principele Mircea” de la Ghidigeni, a alinat răniţii de la Spitalul femeilor scoţiene, instalat pe proprietatea lui Nestor Cincu de la Ţigănești, lângă Tecuci, „unde câţiva doctori și surori de caritate din Anglia conduc un spital în corturi, pentru ruși”.

Și în august a revenit la Tecuci, unde a trecut pe la mai multe spitale pentru răniţi, la care activau și medici din Misiunea medicală franceză (Reinbourg și Bonnet). În toamnă, pe o câmpie oneșteană, Regimentul 24 Infanterie Tecuci a fost onorat cu decoraţii din partea Reginei, care, în aprilie 1918, a fost din nou prezentă la Tecuci, însemnările vremii consemnând vizita suveranei. Istoricul Doru Parascan mi-a povestit despre constituirea cartierului „Regina Maria” la periferia Tecuciului, cu români veniţi de pe alte meleaguri, pe pământul oferit foștilor soldaţi ca răsplată a sacrificiului, împroprietăriţi de Regele Ferdinand cel loial (comuniștii au schimbat numele cartierului în „Nicolae Bălcescu”).

Se pot strecura erori în multe dintre articolele sau cărţile noastre. Așa s-a întâmplat și în cazul fișei întocmite pentru fotografia în cauză, aflată în colecţiile Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad. Inexactitatea este recomandat să fie corectată și, în acest sens, voi trimite o notificare către muzeu.

Chiar dacă ar fi fost vorba despre o imagine în care să se regăsească personaje de interes local sau regional, tot nu mi se părea acceptabilă superficialitatea cu care a fost privită, darămite în cazul unei fotografii-document, care mai și ilustrează două dintre cele mai semnificative personalităţi ale României întregite și, mai ales, surprinse în lăcașul încoronării, și nicidecum la Tecuci.

Erori, greșeli

Aș mai menţiona că și în cazul unor personalităţi medicale românești am constatat, de-a lungul vremii, că s-au strecurat greșeli. Aș cita, spre exemplu, folosirea imaginii lui Victor Babeș pentru a ilustra figura profesorului și medicului ieșean Emanoil Riegler, taman în revista școlii „Riegler”.

Instituţia a primit numele său după ce, aflat la începutul drumului în Istoria medicinei, le-am oferit autorităţilor din comuna Ștefan cel Mare (jud. Neamţ) documentaţia și justificarea de a onora memoria donatorului și binefăcătorului acelei localităţi. Să mai adaug faptul că școala a ajuns să poarte numele Emanuiel în loc de Emanoil!?