Newsflash
OPINII

Atitudini culpabile

de Estera STĂMOIU - apr. 27 2018
Atitudini culpabile
    Să vorbim despre greșeli și atitudini ale personalului medical care pot atrage răspunderea e mai puțin confortabil, dar o prezentare echilibrată din perspectivă legală, teoretică și practică poate avea un rol activ în clarificarea unor noțiuni, cât și a implicațiilor și particularităților sale în plan profesional și juridic. De exemplu, legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificări și completări ulterioare, menționează în mod expres ca atitudini ale asistenților medicali care pot genera malpraxis (art. 642 alin. 3): ignorarea obligației de a acorda asistență medicală; lipsa pregătirii profesionale adecvate (cunoștințe medicale insuficiente); neglijența și imprudența (art. 642 alin. 2).
    Astfel, în funcție de atitudinea profesionistului în momentul unui act medical cu potențial juridic, putem distinge între: culpă profesională prin nepricepere (incompetență, nepregătire, neștiință); culpă profesională prin nedibăcie (lipsa îndemânării, a aptitudinilor necesare); culpă profesională prin neprevedere; culpă profesională prin imprudență sau neglijență (neatenție); culpă profesională prin ușurință sau nepăsare.
    În funcție de modalitățile de executare a faptei culpabile, culpa poate fi: comisivă (constă într-o acțiune) sau omisivă (atunci când există obligația legală de a acționa). Culpa prin nepregătire (sau nepricepere, neștiință, incompetență) poate fi invocată atunci când, din cauza nepregătirii sau pregătirii insuficiente, în exercitarea profesiei apar rezultate nedorite, prejudiciabile pentru pacient. Atunci când asistentul medical/personalul medical nu este capabil de o astfel de conduită și rezultatul actului medical este unul nefavorabil, este vorba despre culpa prin neprevedere sau
imprudență.
    Literatura de specialitate arată că există culpă profesională atunci când asistentul medical nu își îndeplinește sau își îndeplinește în mod defectuos atribuțiile, ca urmare a lipsei de precauție, de atenție sau de grijă în împrejurările date; el nu prevede ceea ce un coleg, în condiții similare, ar fi prevăzut. În aceeași situație se află și asistentul medical care nu prevede, deși trebuia și putea să prevadă rezultatul unei fapte, fie din lipsa cunoștințelor pe care trebuia să le aibă, fie din lipsa unor calități, deprinderi sau îndemânări, indiferent dacă nepriceperea sau nedibăcia îi sunt sau nu imputabile.
    Dincolo de pricepere, de prudență, de prevedere, este și atenția, conștiinciozitatea cu care trebuie să acționeze asistentul medical. Superficialitatea, graba, neatenția pot conduce la acte prejudiciabile pentru pacient, antrenând, ca și în celelalte situații, răspunderea pentru malpraxis medical pe baza formei de vinovăție a culpei în ipostaza uneia dintre cele mai des întâlnite modalități a sa, neglijența. Neglijența este ușor de înlăturat prin seriozitate, atenție, exigență față de tine însuți, autocontrol.
    Culpa prin ușurință echivalează cu indiferența cu care asistentul medical efectuează actul medical, dezinteresul pe care îl manifestă profesionistul. Ușurința ar putea fi invocată „ori de câte ori profesionistul va prevede rezultate nefavorabile ale activității sale, dar va crede sau va spera, în mod ușuratic, că ele nu se vor produce”. Se consideră că „culpa prin ușurință este favorizată de subestimarea riscului acțiunii medicale sau de supraestimarea posibilităților de acțiune”.
    De regulă, în materie civilă, forma vinovăției nu prezintă importanță, întrucât autorul este chemat să repare întreg prejudiciul, însă în materie penală este esențială diferențierea, de forma de vinovăție depinzând încadrarea juridică a faptei. Parafrazându-l pe Winston Churchill, putem spune: „Atitudinea e un mic detaliu care face o mare diferență”. 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe