Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Birocraţia şi moartea performanţei

Viața Medicală
Prof. dr. Gavril CORNUŢIU vineri, 21 ianuarie 2011

   Birocraţie (din fr. bureaucratisme) = Sistem, metodă de conducere sau de activitate în problemele publice, caracterizat printr-un stil de muncă formalist, strict administrativ, dominat de preocuparea exagerată pentru lucrările de birou, pentru aspectele secundare, formale ale problemelor (Vasile Breban, Dicţionarul General al Limbii Române).
   Cancer (din lat. cancer) = Tumoră determinată de proliferarea anarhică şi nedefinită a unui clon celular denumit canceros, care conduce la distrugerea ţesutului original, la extensia regională şi generală a tumorii şi la moartea subiectului afectat, în absenţa tratamentului… (Valeriu Rusu, Dicţionar Medical). (...)
 

   Birocraţie (din fr. bureaucratisme) = Sistem, metodă de conducere sau de activitate în problemele publice, caracterizat printr-un stil de muncă formalist, strict administrativ, dominat de preocuparea exagerată pentru lucrările de birou, pentru aspectele secundare, formale ale problemelor (Vasile Breban, Dicţionarul General al Limbii Române).
   Cancer (din lat. cancer) = Tumoră determinată de proliferarea anarhică şi nedefinită a unui clon celular denumit canceros, care conduce la distrugerea ţesutului original, la extensia regională şi generală a tumorii şi la moartea subiectului afectat, în absenţa tratamentului… (Valeriu Rusu, Dicţionar Medical).
   Birocratizarea şi cancerizarea calchiază ca semnificaţii: ambele înseamnă o înmulţire nenecesară, necontrolabilă, dăunătoare şi în final periculoasă a unor elemente constitutive, care controlate „în făgaşul lor“ sunt necesare şi cu un efect participativ sanogen. Diferenţa constă în caracterul haotic al cancerizării versus caracterul sistematic al birocratizării. Carevasăzică birocraţia, prin resurse, poate fi mai periculoasă decât cancerul, omorând organismul social. Deci putem, cu uşurinţă, schimba termenii, fără a exagera, în timpul discursului. Fenomenele cancerigene sociale sunt mai vizibile ca oricând, azi, în România. Guvernul avea şi încă are un număr de agenţii nenecesare sau „umflate“ cu personal nejustificat de mult în raport cu necesităţile reale. La aceeaşi cantitate de muncă, s-a ajuns în 20 de ani ca lucrătorii din administraţie, la nivel naţional, să se înmulţească de la 900.000 la 1.400.000. O creştere nenecesară, necontrolată, dăunătoare şi, în final, aşa cum a înţeles toată lumea, după scandalul cu FMI, cu potenţial efect mortal. Dar, acesta este doar efectul „mecanic“ al „tumorii“, al birocraţiei. Există şi efecte „toxice“, care inhibă, scăzând performanţa, sau omoară organele sociale (în speţă sistemul sanitar). Astfel, a lua din timpul de lucru al medicului, obligându-l să completeze zeci şi zeci de hârtii, cu evidenţe paralele sau nenecesare, înseamnă nu doar a scurta timpul alocat bolnavilor, dar şi a-l obliga să-şi blocheze mintea la asemenea nimicuri.
   Se deturnează preocupările şefului de secţie şi ale asistentei şefe de la adevăratele probleme medicale. Se inventează, de către funcţionari centrali, tot felul de hârtii şi hârtiuţe pentru a-şi justifica posturile, „serviciile“, obligând întregul sistem să lase pe locul secund preocupările medicale. Se preconizează ca şefii de secţie să gestioneze banii de medicamente, salarii etc. ai secţiei, deşi există personal administrativ angajat pentru aşa ceva. Se cer şefului de secţie şi asistentei şefe te miri ce lucruri pe care ar trebui să le facă alţii. Numai calitate medicală nu se cere… Unde sunt raţiunile medicale? Sunt înlocuite cu raţiuni de tip SRL şi din toată această gândire lipsesc bolnavul, sănătatea şi viaţa. Atunci pentru ce mai există sistemul sanitar? S-au introdus reţete verzi pentru tranchilizante şi hipnotice, trei exemplare, trei evidenţe etc. Sunt cele mai prescrise medicamente. „Simple“ abuzuri ale Agenţiei Naţionale Antidrog. Nu există decât doi-trei farmacodependenţi pe judeţ. Ei au existat şi vor exista cu indiferent ce reţete. Se lasă, în schimb, la liberul comerţ produsele etnobotanice (droguri veritabile mascate). Nu este doar pierderea de vreme a medicilor, ci şi risipă de fonduri. Se schimbă formularistica de tot felul, de la cea pentru concedii medicale la biletele de trimitere. Aceste schimbări nu au o justificare medicală. Justificarea trebuie căutată în altă parte. Exemplele le poate continua orice medic. Cert este că ele consumă timpul medicilor, le blochează mintea la preocupări improprii, ceea ce în final duce la scăderea performanţelor actului medical. Ce să mai zicem de casele de asigurări, al căror personal este dublul sau triplul numărului de personal cu aceleaşi atribuţii din fostele direcţii sanitare? Nu avem bani de medicamente, în schimb avem bani pentru salarii nenecesare public. Cred că sunt suficiente argumente, din mulţimea ce poate fi înşirată, care arată că sistemul sanitar necesită o curăţire de excrescenţele birocratice care intoxică sistemul.
 
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 199 de lei
  • Digital – 149 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC