12 mai – Ziua internaţională a asistenţilor medicali – este un bun prilej
pentru medici să-şi exprime călduros gratitudinea faţă de cei şi cele care îi
„asistă“ cu maximă competenţă în eradicarea suferinţei, un bun prilej pentru
pacienţi să le zâmbească recunoscător celor care, cu exigenţa, dar şi cu
prietenia lor, „cu sufletul în palmă“ (cum zice asistentul medical Vasile Ilucă),
îi ajută să-şi revină din depersonalizarea pe care o dă tuturor patul de
spital. Un bun prilej pentru International Council of Nurses (ICN) să promoveze
noua, decisiva orientare a profesioniştilor breslei către mai binele speciei
umane, prin sloganul anului 2012: „Closing
the gap: from evidence to action“ (Să umplem prăpastia: de la realitate la
acţiune). Se pledează pentru primordiala înţelegere a conceptului de „practică
bazată pe dovezi“, pe constatări, pe fapte, pe realităţi, pe care, apoi,
fiecare asistent să le caute cu ardoare, în jurul său, dar să nu se oprească la
ele, ci să le utilizeze într-o valoroasă muncă de cercetare ştiinţifică, ca şi în
iniţierea de acţiuni practice capabile să potenţeze schimbări benefice în zona
managementului, a luării deciziilor, în construirea de strategii şi politici de
sănătate. Asta ar însemna trecerea la acţiune fără hiatusul pasivităţii, ezitărilor
sau demobilizării, ar însemna, adică, o profundă implicare în dezvoltarea întregii
societăţi. E necesar ca fiecare să-şi înţeleagă rolul şi locul în această
realitate. Şi e necesar nu doar să ştie cum să adune datele realităţii, cum să
le interpreteze, ci şi cum să le utilizeze în practică. Să cunoască nevoile şi
preferinţele celor care apelează la serviciile de sănătate, să aprecieze cum,
pornind de la acestea, se pot îmbunătăţi practicile medicale. Scopul final este
găsirea unor căi eficiente de acţiune prin care să se lărgească accesul populaţiei
la îngrijiri de sănătate şi la bunăstare.
Broşura elaborată de ICN pentru acest
prilej este prefaţată de Rosemary Bryant (preşedintă) şi David C. Benton
(director executiv) şi reprezintă un valoros ghid de acţiune concretă, cu
planuri de lucru şi scheme de gândire, în toată complexitatea lor. Împreună cu
un alt ghid de nursing („Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii
medicali“, editura Viaţa Medicală Românească) şi cu experienţa extraordinară a
unor comunităţi profesionale de la noi, în eşalonul fruntaş aflându-se chiar
autoarea lucrării citate, Lucreţia Titircă (supranumită „Samanta“ pentru
promptitudinea şi „vrăjile“ cu care ştergea numitul hiatus dintre realităţi şi
acţiune), noua orientare în nursing promovată la 12 mai anul acesta validează şi
afirmă, cu o impresionantă hotărâre, nepreţuite valori umane. Cheia succesului
ar sta în unire, în lucrul în echipă, în uniuni de cercetare şi de creaţie.
Din
ICN fac parte 130 de asociaţii naţionale centrate pe calitatea îngrijirilor şi
pe întărirea politicilor de sănătate la scară globală. La noi se pot naşte,
fireşte, multe idei. Una auzită recent: într-un grup se conturează ideea creării
unui nurse-SMURD, cu concursul
asistenţilor medicali – la pensie sau în activitate – ca şi al elevilor din şcolile
sanitare sau din nou-înfiinţatele facultăţi de nursing: servicii de sănătate la
domiciliul pacienţilor, pentru recuperări temeinice şi pentru întreţinerea unor
stări de spirit profund sanogene. 
