Newsflash
OPINII

Când tuberculoza se refugiază

de Prof. dr. Florin MIHĂLŢAN - apr. 8 2022
Când tuberculoza se refugiază

Experţii germani se așteaptă ca printre refugiaţii din Ucraina să fie și persoane cu TB. Provocarea cea mai mare va fi identificarea celor infectaţi și tratarea lor. Dar problemele nu se opresc aici.

tuseSocietatea germană de Pneumologie se așteaptă ca între ucrainenii refugiaţi din calea războiului să se regăsească și bolnavi cu tuberculoză. Provocarea pentru toţi confraţii pneumologi din UE, și nu numai, rămâne identificarea celor care sunt infectaţi, pentru a le continua tratamentul. Ceea ce nu este un lucru simplu.

Ar trebui să se facă o radiografie pentru adulţi și testul IGRA (interferon gamma release assay). Aceste lucruri ar fi fezabile dacă persoanele ar fi găzduite în spaţii de cazare mai mari. Pentru cei care sunt cazaţi de familii, dacă există simptome, demersurile diagnostice și terapeutice trebuie începute imediat.

Există totuși o diferenţă faţă de criza refugiaţilor (crize recunoscute pentru riscurile de contagiune, diseminare a tuberculozei) din 2015. Refugiaţii din Ucraina nu trebuie să aplice pentru viza de azilant. Ei pot sta fără viză până la 90 de zile. În Germania chiar se studiază posibilitatea de a primi un status protector de până la trei ani. Faptul că la noi au acces gratuit la serviciile de sănătate ne-ar putea permite să facem și acest screening pentru tuberculoză.

Sigur că și România este o ţară cu prevalenţă mare în zona tuberculozei (TB), dar dacă ne uităm la Ucraina, cifrele ar trebui să ne dea de gândit: prevalenţa este de 73 la 100.000 de locuitori. Multidrog rezistenţa (MDR) este un alt pericol, deoarece în rândul acestor refugiaţi ea este foarte înaltă (29%), iar rata de succes a tratamentului este de doar 51%.

Noi știm că terapia pentru formele de tuberculoză MDR este foarte costisitoare (în Germania este de 400 de euro pe zi). Costurile mari sunt generate de cele cinci-șase antibiotice administrate timp de 18 luni. Iar continuitatea terapiei este foarte importantă. Dacă există o întrerupere de doar opt săptămâni, tratamentul trebuie reluat de la zero.

Conglomerat de infecţii

Dar problemele nu se opresc aici. Tuberculoza vine la pachet cu alte coinfecţii. La 22% dintre pacienţii ucraineni se asociază fie cu o infecţie HIV, fie cu o infecţie cu virusul hepatitei C. În staţiile supraaglomerate de tren, în sălile de așteptare sau în timpul unei călătorii pe durată mai lungă de timp într-un mijloc de transport aglomerat sau de dimensiuni mici există și riscul de infecţie cu SARS-CoV-2. De aceea, acești refugiaţi ar trebui vaccinaţi și pentru COVID-19.

Dacă presiunea exercitată asupra spitalelor și serviciilor de pneumoftiziologie va crește, ceea ce este de așteptat, acestea ar trebui să beneficieze de un buget mai mare și să li se aloce personal suplimentar. Iar pentru a absorbi acești pacienţi, și costurile pentru TB chimiorezistentă ar trebui reevaluate.

De asemenea, personalul medical din România care este implicat în criza refugiaţilor ar trebui să fie avertizat și educat în sensul identificării, izolării și tratării bolnavilor de TB. Totodată, va exista și un efect nedorit în timp: probabil, așa cum apreciază experţii germani, vom avea o dublare sau triplare a ratei MDR a tuberculozei.

Calculele făcute de prof. dr. Torsten Bauer, președintele Societăţii de Pneumologie din Germania, sunt foarte simple: dacă ţara sa va accepta un milion de refugiaţi, printre ei vor fi 500-1.000 de cazuri noi de TB, iar 25 până la 30% dintre acestea vor fi MDR. Sigur că există speranţe, și multe dintre acestea, dacă vorbim de prevenţie, pot veni din zona vaccinării. Dar vaccinarea BCG a nou-născuţilor în perioadă de război este și ea recunoscută ca fiind în suferinţă.

Noile provocări ale umanităţii

Ameninţările tuberculozei, alături de criza umanitară sunt noile provocări ale anului 2022. De fapt, și ghidurile OMS – prezentate în contextul Zilei Tuberculozei, marcată la 24 martie – au atras atenţia că, pentru prima dată în ultimul deceniu, fatalitatea în cazul acestei boli a crescut în 2020, iar conflictele din Europa de Est, Africa și Orientul Mijlociu nu au făcut altceva decât să exacerbeze această situaţie și să pună în pericol grupuri mari de populaţie.

În intervalul 2018-2020, aproape 20 de milioane de persoane au primit tratament pentru tuberculoză. Cifra reprezintă jumătate din ţinta propusă pe cinci ani, de 40 milioane de locuitori care ar trebui să primească tratament între 2018-2022.

Nici la copii situaţia nu este mai bună. În 2020, 63% dintre copiii și adolescenţii sub 15 ani nu au avut acces la diagnostic sau terapie, iar la copiii sub 5 ani proporţia a fost chiar mai mare (72%).

Speranţe sunt însă și legate de noile medicaţii – Bedachilină și Delamanid –, iar receptivitatea autorităţilor române este importantă și trebuie menţinută atât pentru formele de tuberculoză indigene, cât și
pentru cele „refugiate”.

Citiți și: Medicina pe bucăţi

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe