Venitul medicului de familie se compune din încasările de la CAS per capita (PC) și venitul per serviciu (PS). La o listă de 1.300 de asiguraţi, venitul PC este de circa 1.000 de puncte x 10 lei/punct = 10.000 de lei. Aici trebuie să menţionez că punctele PC depind de vârsta asiguratului, iar cel mai bine „plătiţi” sunt copiii mici și vârstnicii.

Am luat o valoare medie de circa 1.000 de puncte pentru că de regulă aceasta este valoarea PC la circa 1.300 de pacienţi asiguraţi. Dar, atenţie: dacă un medic de familie are pe listă 1.300 de pacienţi, nu înseamnă obligatoriu că are 1.300 de asiguraţi. Am o colegă din zona Moldovei care la un moment dat avea pe listă 1.900 de pacienţi și doar 900 de asiguraţi pentru care primea plata PC. Pentru pacienţii neasiguraţi nu se plătește PC.

Această sumă provenită din PC este destinată desfășurării activităţii cabinetului. Din ea plătești asistenta medicală, eventual și o femeie de serviciu (luaţi în calcul salariul brut, pentru că medicul de familie este similar unui angajator și trebuie să plătească toate „dările la stat” pentru cei angajaţi), chiria, utilităţile (curent, încălzire, apă, gunoi menajer și medical etc.), toate consumabilele necesare în cabinet (nu-ţi dă nimeni un „capăt de aţă” fără să plătești). Iar ce-ţi rămâne e bine să pui deoparte pentru reparaţii în cabinet (zugrăveli, reparaţii curente etc.) sau pentru dotarea cabinetului cu aparatură medicală sau birotică.

Maximul plăţii per serviciu

Plata PS este limitată de numărul maxim de consultaţii care se pot deconta pe zi, 24 (6 ore de cabinet x 4 consultaţii/oră). Fiecare consultaţie reprezintă 5,5 puncte, iar fiecare punct are valoarea de 4 lei. Înmulţind cele 24 de consultaţii/zi x 5,5 puncte/consult x 4 lei/punct rezultă un venit de 528 de lei/zi.

Dacă înmulţim cei 528 de lei/zi cu 20 de zile lucrătoare/lună, obţinem un venit lunar din servicii de 10.360 lei/lună (din cele 30 de zile ale lunii se scad zilele de weekend și sărbătorile legale). La aceste servicii medicale acordate în cabinet se mai pot adăuga încă maximum două vizite la domiciliu/zi, care sunt cotate (ambele) cu 15 puncte. Așadar, 15 puncte x 4 lei/punct x 20 de zile lucrătoare – obţinem un venit suplimentar de 1.200 de lei/lună din vizite la domiciliu.

Din fericire, medicul de familie mai poate face câteva puncte suplimentare dacă efectuează tratamente injectabile sau toaletează și pansează plăgi în cabinet (chiar dacă tratamentul injectabil sau pansarea plăgilor se efectuează pe parcursul mai multor zile, va primi doar o dată un supliment de 10 puncte!) sau dacă va face extracţie de dopuri de ceară din urechi ori dacă efectuează spirometrie sau asistă o naștere etc. În final, dacă adunăm venitul din servicii + domicilii + servicii suplimentare, venitul brut din PS poate fi de maximum 12.000 lei/lună.

Probleme nerezolvate

Eu, de exemplu, am zilnic 24 de servicii, pentru că am o listă de pacienţi cu probleme socioeconomice marcate (dorm câte 5-10 într-o cameră, nu sunt bine hrăniţi, nu sunt educaţi, nu sunt bine îmbrăcaţi), ceea ce-i face să se îmbolnăvească frecvent și să se prezinte la cabinet pentru 
consultaţii.

Pentru comparaţie vă pot spune că nepotul meu a primit antibiotic prima dată pe la vârsta de 2 ani, în timp ce copiilor care provin din mediul defavorizat trebuie să le prescriu antibiotic cel puţin lunar (cel puţin unul din trei sugari ajunge în primele 3 luni de viaţă în spital, pe secţia de pediatrie, cu pneumonie și insuficienţă respiratorie!).

Pot să mai menţionez că în iarna trecută am avut chiar și copii cu degerături de gradul 1 și 2 la picioare, pe care i-am tratat cu succes în cabinet fără a-i trimite la spital sau policlinică.

Așa că reușesc să ating acel venit maxim lunar din PS (ba pot să mă laud că aproximativ o treime dintre consultaţiile pe care le acord vor fi plătite în Ceruri, întrucât eu ating plafonul de servicii de prin data de 23 a lunii, astfel că toate serviciile pe care le acord după acea dată nu mai sunt plătite de CAS).

Dar nu despre mine vreau să scriu acum, ci despre colegii care nu au o patologie atât de bogată cum îmi oferă lista mea și care nu reușesc să atingă venitul maxim din PS. Gândiţi-vă că din acești maximum 12.000 de lei lunar, medicul de familie trebuie să plătească 45% pentru impozite, asigurări sociale și pensie. Astfel că medicul de familie va rămâne cu maximum 6.500 de lei în mână lunar.

Mult, dar totuși puţin

Pare mult, și totuși nu e, dacă e să comparăm cu veniturile altor categorii sociale, care nu sunt obligate să înveţe minimum 10 ani (6 ani de facultate + 4 de rezidenţiat) pentru a ajunge la acest venit. Să nu uităm că și medicul de familie are o familie, că și el merită anual minimum o vacanţă de câteva zile (faptul că nu și-o permite, pentru că nu are înlocuitor, e o altă problemă nerezolvată a sistemului medical românesc).

Dar cred că în esenţă nu asta e problema – că nu toţi medicii de familie reușesc să efectueze 24 de consultaţii/zi pentru a primi venitul maxim PS/lună de la CAS. Ci faptul că o consultaţie la medicul de familie costă doar 22 de lei brut. Da, cu atât este plătită acum o consultaţie: 22 de lei brut (5,5 puncte/consult x 4 lei/punct!), adică vreo 14 lei net.

Personal am o reţinere să spun că munca mea de 15 minute este plătită cu 22 de lei brut, în condiţiile în care sunt multe alte categorii profesionale care în același interval de timp sunt plătite mult mai bine decât mine. Asta în condiţiile în care am șase ani de facultate + un an de stagiatură + trei ani de rezidenţiat și sunt medic primar!

Am să mai dau un exemplu concret pentru a dovedi subfinanţarea medicinei de familie: puţini medici de familie au o pensie mai mare de 2.500 de lei, deși mulţi dintre ei au chiar 40 de ani de vechime. Evident, dacă venitul lor nu este mare, nici contribuţia la fondul de pensii nu 
poate fi mare.

Ar putea fi atrași medicii în rural?

După atâtea calcule, sper că se înţelege ușor de ce la ora actuală România are un deficit de medici de familie, de ce medicii de familie tineri aleg fie să plece din ţară în UE, fie să facă un alt rezidenţiat. Așa se explică de ce rămân localităţi fără medic de familie (medicul de familie din rural care iese la pensie nu mai găsește cui să predea praxisul), de ce apar tot mai multe anunţuri din partea primăriilor de la ţară care caută medic de familie (anunţuri care se repetă, pentru că nimeni nu mai dorește să lucreze în rural, chiar dacă lista de pacienţi este mare).

Cea mai europeană soluţie ar fi acordarea procentajului european din bugetul sănătăţii (actualmente medicina de familie din UE primește circa 12% din bugetul sănătăţii, în timp ce la noi abia 6%). Asta ar face ca medicina de familie să fie atractivă pentru tinerii absolvenţi.

O soluţie de avarie, care să prevină accentuarea deficitului de medici de familie din rural, ar fi creșterea sporului de rural – unul mai consistent decât cel actual ar motiva suplimentar medicii tineri să lucreze în rural. Din păcate, în ultimii cinci ani, sporul de rural a scăzut, în loc să crească. Primele de instalare și alte facilitaţi acordate de primăriile locale nu sunt suficiente pentru atragerea medicilor tineri la ţară.

Din nefericire pentru medicina de familie, și în special pentru mediul rural, urmează „furtuna perfectă” (vor ieși la pensie foarte mulţi medici de familie, vor rămâne tot mai multe localităţi fără medic), iar măsurile de compensare, din păcate, nu se văd.

Citiți și: Sistemele electronice online: speranţe vs. realitate