Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Cercetări serioase pe teme mai puțin serioase

Viața Medicală
Monica GEORGESCU joi, 4 ianuarie 2018

O dată pe an, British Medical Journal publică o colecție de studii insolite, în cadrul unei ediții speciale de Crăciun. Studiile alese pentru numărul festiv acordă același nivel de atenție
protocoalelor de cercetare științifică, dar cu o notă de amuzament dată în special de subiectele propuse. Desigur, și alte reviste științifice sunt cuprinse de spiritul ludic al sărbătorilor de iarnă,
rezultatul fiind o colecție inedită de cercetări serioase pe teme mai puțin serioase.

 

 

Cât ai turnat, atâta bei

 

     Paharele de vin au crescut în dimensiuni de șapte ori în ultimele trei secole, arată un studiu1 publicat în The BMJ – numărul special de Crăciun. O echipă de la Institutul pentru sănătate publică al Universității Cambridge, condusă de Theresa Marteau, a demonstrat că dimensiunea paharelor de vin a crescut sistematic în Marea Britanie în ultimele secole, de la o capacitate medie de doar 66 ml în 1700, până la 449 ml în 2017. Acest fapt coincide cu o creștere a consumului de alcool în general și de vin în particular, în aceeași perioadă.
     Consumul excesiv de alcool este al cincilea factor de risc pentru mortalitate și dizabilitate în țările dezvoltate și al șaptelea la nivel global. În Marea Britanie, consumul de alcool a înregistrat o creștere semnificativă în ultimii 50 de ani. Aceasta poate fi pusă pe seama liberalizării autorizațiilor de producție și comercializare de băuturi alcoolice, dar, în același timp, ar putea exista o relație cauzală și între dimensiunea paharelor și creșterea consumului, afirmă autorii studiului. Un pahar mai mare înseamnă că o cantitate mai mare de alcool este turnată la fiecare servire și, implicit, băută. Percepția asupra a ceea ce înseamnă o porție este astfel, în timp, alterată.
     În mod similar, folosirea unor farfurii de dimensiuni mai mari duce la o creștere a porțiilor și a cantităților de mâncare consumată. Însă aceeași relație cauzală nu a fost demonstrată până acum și în cazul paharelor și al cantității de alcool consumate. Pentru a inversa această tendință, autorii studiului recomandă ca oamenii să cumpere seturi mai mici de pahare pentru acasă. În același timp, vânzătorii ar putea comercializa porții de dimensiuni variabile, cu prețuri adecvate, oferind clienților opțiunea de a cumpăra – și a bea – mai puțin. În final, autorii studiului recunosc că aceste propuneri ar putea fi implementate cu o eficiență mai mare începând din luna ianuarie. După sărbători.

 

Un subiect tabu

 

     Dacă aveți întrebări legate de sex sau sănătatea reproducerii, e mai bine să căutați pe Google decât să o întrebați pe Siri. Celebrul asistent digital „inteligent” al companiei Apple pare să aibă informații pertinente despre o gama largă de subiecte, dar sexul nu este unul din acestea.
     Un sondaj de opinie recent, desfășurat în Marea Britanie, a arătat că 41% din utilizatorii de internet caută informații medicale online. Și tot mai mulți dintre utilizatori fac acest lucru folosind telefoanele mobile. Pornind de la această idee, un grup de cercetători din Noua Zeelandă a testat acuratețea informațiilor pe care le oferă doi dintre cei mai folosiți asistenții digitali inteligenți (asistentul Google și Siri – echivalentul digital inclus în sistemul de operare Apple) atunci când utilizatorii pun întrebări legate de sex. Cercetătorii au formulat 50 de întrebări bazate pe date despre sănătatea reproducerii publicate pe site-ul sistemului național de sănătate din Marea Britanie (NHS), pe care le-au propus celor doi asistenți digitali activați vocal. Lotul control a presupus o căutare a acelorași informații prin intermediul motorului Google. S-a testat, de asemenea, funcționalitatea aplicațiilor și capacitatea acestora de a localiza servicii medicale sau de a returna utilizatorilor imagini sau videoclipuri cu și despre sex.
     Rezultatele testului, publicate2 în The BMJ, au arătat că motorul de căutare Google a oferit rezultate pertinente în 72% din cazuri, urmat de asistentul digital al aceluiași brand, care a oferit răspunsuri satisfăcătoare la 50% din întrebări. Asistentul digital al companiei Apple, Siri, s-a descurcat cel mai slab – doar 32% din întrebări au avut răspunsuri utile. Mai mult, Siri s-a dovedit de-a dreptul „timidă” când a primit interogații pe această temă, returnând mult prea frecvent răspunsul: „Nu pot oferi o opinie pe acest subiect”. Autorii studiului trag concluzia că informații pertinente despre sex pot fi găsite cu ușurință online, dar că poate ar fi mai bine să nu o întrebați pe sfioasa Siri.

 

Inteligența artificială a învățat să mintă

 

     În ultimii ani, domeniul inteligenței artificiale (IA) a înregistrat progrese considerabile. Computerele devin din ce în ce mai inteligente, iar măsura acestei inteligențe este adesea verificată în teste de performanță ce implică angajarea acestora în jocuri strategice împotriva unor adversari umani de top. Până în prezent, programele dotate cu IA au reușit să-și înfrângă adversarii din carne și oase în jocuri strategice precum șah, dame și go. Însă toate acestea sunt jocuri strategice în care ambii adversari dețin toate informațiile necesare pentru a pune la punct și a urmări o strategie. În cazul pokerului, abilitatea adversarului de a ascunde informații de adversarul său, de a minți, practic, dar și de a lua în calcul ipotetice încercări ale adversarului de a minți sau blufa, este esențială pentru câștigul jocului.
     Un articol3 apărut în revista Science îl prezintă pe Libratus, primul program de inteligență artificială care a învățat să mintă cu atâta dibăcie încât a reușit să învingă campionii omenirii la cel mai dificil și cel mai popular tip de joc de poker – No Limit Texas Hold’em. Partea bună este că Libratus nu a învățat arta înșelătoriei doar pentru a câștiga la poker. Algoritmii săi și strategia de bază sunt nespecifice, deci pot fi folosite pentru o gamă largă de aplicații practice: negocieri, finanțe, aplicații militare. De fapt, Libratus ar putea candida și pentru o funcție politică. Să sperăm totuși că îi va plăcea mai mult să blufeze la poker.

 

Coriștii și ticurile

 

     Ce se întâmplă atunci când un grup de neurologi participă la un concert cu muzică de Crăciun? Răspunsul poate fi: un studiu informal, observațional, asupra prevalenței ticurilor nervoase în rândul băieților care cântă în corurile de muzică. Exact aceasta este povestea unui studiu4 publicat recent în Annals of Neurology. Autorii – care au avut locuri în primul rând la un concert cu „Oratoriul de Crăciun” de Bach – au observat o prevalență neobișnuit de mare a ticurilor în rândul membrilor corului: 14 dintre cei 40 de băieți (35%) au manifestat diferite ticuri în timpul prestației artistice.
     Cercetători de la Universitatea din Lübeck au concluzionat că ar putea exista o legătură între performanța artistică și capacitatea sistemului nervos de a produce un surplus de mișcări – ticuri. Această premisă ar putea schimba definitiv percepția asupra ticurilor, care în prezent sunt considerate ca făcând parte din spectrul tulburărilor neurologice. Ele ar putea fi în schimb semnul unei minți active sau ar putea fi asociate cu un creier în curs de dezvoltare, facilitând anumite aspecte ale învățării motorii. O altă concluzie ar fi că, pentru cercetătorii dedicați, subiectele și ocaziile care duc la publicarea unor studii în jurnale științifice sau medicale prestigioase sunt practic infinite.

 

Bărbații și gripa

 

     Bărbații par că ar resimți mai acut decât femeile simptomele unei viroze respiratorii. „Gripa bărbatului” este un termen folosit adesea cu o conotație peiorativă, care desemnează o banală viroză respiratorie, pe care majoritatea femeilor și copiilor o duc „pe picioare”, dar care pentru motive până în prezent neelucidate reușește să afecteze mult mai serios bărbații. Dr. Kyle Sue, un medic de familie din Canada și asistent la Universitatea Newfoundland, și-a propus să afle dacă bărbații chiar sunt mai afectați de gripă sau dacă pur și simplu fac față mai prost disconfortului asociat acestei boli. Rezultatele5 au fost publicate în The BMJ – ediția de Crăciun.
     Autoarea a analizat o serie de date epidemiologice și observaționale care sugerează că bărbații au un risc mai mare de spitalizare, de complicații și chiar de deces ca urmare a virozelor respiratorii comparativ cu femeile din aceleași grupe de vârstă. De asemenea, o analiză a studiilor asupra eficienței vaccinării a arătat că femeile răspund mai bine la vaccinul antigripal decât bărbații. Concluzia ar fi că bărbații nu își exagerează simptomele, ci chiar resimt mai acut virozele, având un sistem imunitar mai slab. Această diferență poate fi explicată hormonal: estradiolul este imunoprotector, în timp ce testosteronul este imunosupresiv. Din punct de vedere evolutiv, femeile aveau nevoie de un sistem imunitar mai bun, în timp ce, pentru bărbați, agresivitatea și dezvoltarea unor caracteristici sexuale secundare a fost mai importantă. Mii de ani mai târziu, bărbații nu mai vânează și nu mai participă la războaie, dar continuă să aibă nevoie de mai multă odihnă și mai multă înțelegere atunci când sunt răpuși de răceală.

 

Luna plină și motocicliștii romantici

 

     Luna plină se asociază cu un risc crescut de accidente fatale de motocicletă în Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Canada și Australia. Accidentele de motocicletă reprezintă una din cauzele frecvente de decese prevenibile. Doar în SUA, cinci mii de vieți se pierd anual din această cauză, costurile asociate fiind estimate între șase și douăsprezece miliarde de dolari. Cauzele temporare de derută și neatenția contribuie la creșterea numărului de accidente.
     Pornind de la această premisă, Donald Redelmeier, de la Universitatea din Toronto, și Eldar Shafir, de la Princeton, și-au propus să investigheze6 dacă luna plină poate distrage atenția motocicliștilor, contribuind la o creștere a numărului de accidente fatale. Ei au analizat date din registrul accidentelor auto al Statelor Unite pe o perioadă de aproape 40 de ani (între 1975 și 2014), calculând numărul de accidente soldate cu victime omenești care au avut loc în nopțile cu lună plină. Au comparat aceste cifre cu cele ale accidentelor similare petrecute cu o săptămână înainte și cu una după luna plină. În nopțile cu lună plină au avut loc în medie 9,10 accidente, iar în nopțile investigate ca lot control – 8,64 accidente. O creștere a numărului de accidente în nopțile cu lună plină a fost observată și în Marea Britanie, Canada și Australia. Rezultatele au fost publicate în The BMJ.
     Se pare că șoferii de motociclete se lasă mai ușor furați de peisaj și își pierd concentrarea. Sau poate sunt mai romantici. Oricare ar fi motivul, autorii studiului își invită cititorii să își ia precauții suplimentare atunci când merg cu motocicleta în nopțile cu lună plină.
1. Zupan Z et al. Wine glass size in England from 1700 to 2017: a measure of our time. BMJ. 2017 Dec 13;359:j5623

2. Wilson N et al. In bed with Siri and Google Assistant: a comparison of sexual health advice. BMJ. 2017 Dec 13;359:j5635

3. Brown N, Sandholm T. Superhuman AI for heads-up no-limit poker: Libratus beats top professionals. Science. 2017 Dec 17

4. Tunc S, Münchau A. Boys in a famous choir: singing and ticcing. Ann Neurol. 2017 Dec;82(6):1029-31

5. Sue K. The science behind „man flu”. BMJ. 2017 Dec 11;359:j5560

6. Redelmeier DA, Shafir E. The full moon and motorcycle related mortality: population based double control study. BMJ. 2017 Dec 11;359:j5367

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.