Trăim în secolul vitezei, al celor mai importante descoperiri
din toate timpurile și, totuși, cădem victime ale propriei evoluții.
Supranumită „boala secolului“, obezitatea afectează milioane de oameni din
întreaga lume. Datele Organizației mondiale a sănătății (OMS) estimează că, în
2014, aproximativ 41 de milioane de copii cu vârste sub cinci ani erau afectați
de această patologie. Impactul pe care creșterea în greutate și obezitatea îl
au asupra copiilor a determinat Comisia pentru combaterea obezității infantile
(ECHO) a OMS să realizeze un raport în acest sens. Înființată în 2014, cu
scopul revizuirii unor lacune în strategiile deja existente, comisia a inițiat
un set cuprinzător de recomandări, în vederea eradicării obezității la copii și
adolescenți.
Omul modern trăiește într-o societate dominată de marketing.
Mulți copii se confruntă cu un dezechilibru energetic datorat consumului de
alimente ultraprocesate, energizante dar sărace în nutrienți, ieftine și ușor
de preparat. În 2015, una dintre prioritățile Organizației națiunilor unite a
fost prevenția și controlul bolilor netransmisibile și, cu precădere, al
obezității. Majoritatea copiilor supraponderali și obezi sunt din țările slab
sau moderat dezvoltate. Necesitatea scăderii ratei de morbiditate și
mortalitate, precum și reducerea efectelor negative fizice și psihosociale ale
obezității la copii, acoperă o mare parte a concluziilor raportului.
Prima recomandare a raportului prevede punerea în aplicare a
unor ample programe de promovare a consumului de alimente sănătoase și a
reducerii consumului celor nesănătoase ori a băuturilor îndulcite, la copii și
adolescenți. Câteva soluții pot fi impunerea unor taxe pentru băuturile care
conțin zahăr sau elaborarea unor profiluri nutritive pentru identificarea
alimentelor nesănătoase. Totodată, se recomandă o colaborare internațională, cu
scopul reducerii impactului politicilor de marketing transfrontalier al acestor
alimente, dar și pentru sprijinirea accesului comunităților dezavantajate la
mâncare sănătoasă.
Statisticile arată că 81% din adolescenți nu urmează un stil de
viață sănătos, cu un program zilnic de 60 de minute de exerciții fizice. Astfel
apare necesitatea unor programe extensive de promovare a sportului și reducere
a sedentarismului. Este recunoscut faptul că activitatea fizică este asociată
cu scăderea riscului de boli cardiovasculare, diabet sau cancer și
îmbunătățirea capacității de învățare.
Preocupările privind starea de sănătate a copiilor trebuie să
existe încă dinainte de naștere. În acest sens, îngrijirea pe care o femeie o
primește înainte, în timpul și după naștere poate avea consecințe asupra
dezvoltării ulterioare a copilului. Îmbunătățirea ghidurilor de prevenție a
bolilor netransmisibile în perioada dinainte de concepție sau antenatală
implică diagnosticul și managementul hiperglicemiei și al hipertensiunii
arteriale, supravegherea creșterii în greutate din timpul nașterii, acordarea
de sfaturi părinților înainte de concepție și pe parcursul sarcinii ori
evitarea obiceiurilor vicioase. Alăptarea la sân are de asemenea un rol
important și este aflată în strânsă legătură cu dezvoltarea generală a
copilului.
Deprinderea unui stil de viață sănătos se face încă de la vârste
fragede. O atenție deosebită trebuie acordată îndrumării copiilor privind o
dietă corespunzătoare, respectarea orarului de somn și practicarea
activităților fizice. Un loc bine stabilit în acest sens îl ocupă școala, prin
instruirea elevilor și includerea în programa școlară a unor lecții de nutriție
și educație sanitară, eliminarea vânzării în instituții a sucurilor și alimentelor
fără valoare nutritivă, asigurarea accesului la apă potabilă și oferirea, în
cantine, a unor meniuri sănătoase.
Măsurile comisiei pentru combaterea obezității infantile iau în
considerare respectarea dreptului copiilor de pretutindeni la sănătate și
necesitatea unei abordări la nivel global a acestei probleme, cu angajamentul
decidenților, părinților, societăților civile, instituțiilor academice și
sectorului privat. Cele mai vulnerabile sunt țările defavorizate, cele mai
afectate de altfel, iar acoperirea echitabilă cu măsuri preventive pe tot
globul este esențială. Comisia susține implicarea politică și financiară în
combaterea malnutriției în toate formele sale și în reducerea mortalității
premature, în boli netransmisibile. Accesul oamenilor la programe educaționale
și preventive, de diagnostic și tratament, pe tot parcursul vieții, rămâne în
responsabilitatea serviciilor de sănătate.