Acasă » ACTUALITATE » OPINII
Conduita corectă în relația medic–pacient
Prof. dr. Radu Septimiu CÂMPIAN
miercuri, 31 mai 2017
Relațiile de comunicare sunt parte
din viața noastră. Medicul este prin specificul profesiei sale un
comunicator abil. Nu se poate altfel. Comunicarea medicului dentist
este orientată în trei direcții: comunicarea administrativă,
comunicarea profesională specifică (științifică) și comunicarea
profesională aplicativă, cu pacienții. Despre comunicarea
administrativă, respectiv relațiile de comunicare prin care medicii
accesează informații asupra legislației, normelor și procedurilor
standardizate specifice am scris într-un articol anterior.
Relațiile de comunicare profesională
științifică, de specialitate sunt la fel de importante, dar îi
privesc pe cei din domeniu. Comunicarea cu beneficiarii serviciilor
medicale, cu pacienții, este însă de interes public. Formarea
profesională a unui medic trebuie să fie orientată spre cunoaștere
teoretică, aplicație clinică nemijlocită și spre comportament și
comunicare. Din nefericire, în planurile de învățământ ale
facultăților se găsesc prea puține ore alocate educării
comportamentului și relațiilor de comunicare.
Totuși, medicul dentist, prin
caracterul liberal și independent al profesiei sale, este pus zilnic
în situația de a relaționa cu pacienții. Comunicarea aceasta nu
poate fi la întâmplare. Calitatea și eficiența comunicării cu
consumatorii de servicii medicale este importantă din cel puțin
trei motive: pentru supraviețuire economică pe o piață
concurențială, liberă dar reglementată, pentru îndeplinirea
cerințelor legislative privind drepturile pacienților și pentru a
preveni generarea unor nemulțumiri ale pacienților, cu consecințe
juridice asupra medicilor. O componentă majoră în reglementarea
relațiilor de comunicare dintre medicul dentist și pacient este
constituită de legislația și normativele cu caracter obligatoriu.
Legea nr. 46 din 2003, Legea drepturilor pacientului, Codul
deontologic al medicului dentist, Ord. m. s. nr. 1.410 și 1.411 din
2016, precum și Ord. comun al Ministerului Sănătății și al
Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.123/849/2016
privind dosarul electronic de sănătate sunt reglementări
legislative care definesc obiectivele comunicării și căile de
urmat pentru realizarea corectă a acestora. Astfel de reglementări
elimină în mare măsură caracterul spontan al comunicării dintre
medic și pacient. Comunicarea devine în acest mod o relația
controlată.
Totuși, reglementările nu pot
înlocui subiectivismul celor doi parteneri în relațiile de
comunicare. De multe ori, pacienții relatează cu deosebită plăcere
modul prietenos de comunicare a medicului cu ei și consideră
aceasta o motivație puternică pentru fidelitatea lor față de
medicul în cauză. O comunicare de bună calitate resimțită ca
atare de pacienți este capabilă să estompeze semnificativ unele
insatisfacții ale lor din punctul de vedere al procedurilor medicale
aplicate și al rezultatelor acestora. Dar și pacientul poate
contribui substanțial la construirea unor astfel de relații. Există
tipologii ale pacienților și, în acest context, pacienții
revendicativi, alături de cei care manifestă un exces de
autoritate, sunt cei mai dificili pentru medicul dentist. Un efort
suplimentar, dar și cunoștințe în domeniul relațiilor de
comunicare alături de răbdare și experiență sunt factorii de
susținere pentru medic.
Pentru medicul dentist, ca și pentru
medicul de familie, relația profesională cu pacientul depășește
componenta strict medicală minimală, caracteristică serviciilor
medicale de specialitate. Atunci când medicul dentist cunoaște
despre pacient și familia lui mai mult decât anamneza și istoricul
bolii, se poate spune că există o relație de comunicare foarte
bună.
Codul deontologic este un cod al
conduitei medicului. Capitolul II al Codului deontologic al medicului
dentist este dedicat relației dintre medicul dentist și pacient. În
acest context, conduita corectă față de pacienți este prioritară.
În art. 2 aliniatul a) din Codul deontologic se precizează:
„Prezentul cod deontologic are rolul de a promova o relație de
încredere între medicul dentist și pacient”. Nicio premisă a
unei relații bune și de lungă durată dinte medicul dentist și
pacient nu este mai valoroasă decât încrederea.
O formă particulară de comunicare
între medicul furnizor de servicii medicale și pacientul consumator
de servicii este publicitatea. Activitatea de furnizare de servicii
medicale este una reglementată special și publicitatea este
limitată. Legea 95/2006 acordă dreptul de reglementare a regimului
de publicitate Colegiului Medicilor Dentiști din România (CMDR).
Codul deontologic al medicului dentist în Capitolul IV reglementează
„Reclama și publicitatea”. Opinia multor medici stomatologi este
că reglementarea prezentă este permisivă și tolerantă. Astfel de
păreri vin și din alte zone.
CMDR are ca obiectiv prioritar,
pentru anul în curs, o reformulare în cadrul unui nou cod
deontologic a reglementărilor privind reclama și publicitatea.
Legea nr. 21 din 1996 consolidată, Legea concurenței, în art. 2,
alin.(1), litera a) menționează că legea se adresează agenților
economici, iar cabinetele de medicină dentară sunt asimilate
acestor entități. Ca urmare, trebuie luate în considerare
prevederile legii în acest context. Diversitatea „agenților
economici” din stomatologie, respectiv entități variate și
reglementate prin legi diferite, cum sunt societățile comerciale cu
răspundere limitată, cabinetele medicale individuale, în cele
patru forme de existență, cabinetele din subordinea
administrațiilor locale, ambulatoriile de stomatologie din spitalele
publice, cabinetele din serviciile cu sistem de asistență medicală
propriu, fundații și alte forme de organizare fac extrem de
dificilă, dacă nu chiar imposibilă, o reglementare explicită,
completată cu măsurile de sancționare corespunzătoare și unitară
a abaterilor. În acest sens, o armonizare a legislației care
interferează pe palierul de comunicare este necesară, aceasta fiind
o premisă importantă a elaborării unui cod deontologic eficient și
aplicativ în ansamblul său și mai ales pentru reglementarea
regimului de publicitate în medicina dentară.
