Recent, la Barcelona, s-a desfăşurata VI-a întrunire a Societăţii Internaţionale de Istoria Medicinii. Premiat alături de prof. dr. C. Ionescu-Tîrgovişte, pentru lucrarea: „Descoperirea insulinei a fost precedată de schimbarea paradigmei în diabet“ (ce evidenţiază meritele savantului român N. Paulescu), dl conf. dr. Octavian Buda ne introduce în atmosfera capitalei catalane şi ne oferă detalii de la manifestarea găzduită de aceasta.

 "> Contribuţii româneşti la cea de-a şasea întrunire internaţională a iatroistoricilor - Viața Medicală
OPINII

Contribuţii româneşti la cea de-a şasea întrunire internaţională a iatroistoricilor

de Prof. dr. Octavian BUDA - oct. 5 2011
Contribuţii româneşti la cea de-a şasea întrunire internaţională a iatroistoricilor

Recent, la Barcelona, s-a desfăşurata VI-a întrunire a Societăţii Internaţionale de Istoria Medicinii. Premiat alături de prof. dr. C. Ionescu-Tîrgovişte, pentru lucrarea: „Descoperirea insulinei a fost precedată de schimbarea paradigmei în diabet“ (ce evidenţiază meritele savantului român N. Paulescu), dl conf. dr. Octavian Buda ne introduce în atmosfera capitalei catalane şi ne oferă detalii de la manifestarea găzduită de aceasta.

 

  Începutul lui septembrie a însemnat pentru istoricii medicinii un prilej unic de reîntâlnire oferit de a VI-a Întrunire a Societăţii Internaţionale de Istoria Medicinii (ISHM), care a avut loc la Barcelona, între zilele de 7 şi 10 ale lunii. După cum se ştie, această selectă societate, fondată la începutul anilor ’20 şi care l-a avut drept al treilea preşedinte pe Victor Gomoiu (1882–1960), a reuşit de-a lungul deceniilor să facă din istoria medicinii, prin contribuţiile atât ale medicilor, cât şi ale istoricilor, nu doar o enumerare cronologică a realizărilor medicale de-a lungul timpului, ci mai ales o disciplină vie, legată de istoria mentalităţilor culturale şi a ştiinţei. La interferenţa dintre boli şi istorie, avem până la urmă o imagine esenţială a dezvoltării societăţii umane, prinsă timp de 90 de ani în contribuţiile experţilor iatroistorici de-a lungul a 42 de mari congrese mondiale bianuale şi şase întruniri internaţionale.
  Aşadar, Barcelona a fost gazda acestei manifestări şi, pe lângă vraja arhitecturală a marelui Antoni Gaudi (1852–1926), binecunoscut pentru Sagrada Familia, Palatul şi Parcul Guell, Casa Mila, Batllo, sau Calvet, ni s-a oferit posibilitatea să aflăm şi de moştenirea unui alt mare arhitect catalan, Lluís Domènech i Montaner (1850–1923), contemporanul lui Gaudi şi care, în egală măsură, a contribuit la dezvoltarea stilului modernist, al Art Nouveau-lui catalan. Montaner este creditat cu creaţii aflate în patrimoniul UNESCO, precum Palatul de Muzică Catalană, Muzeul Zoologic, dar mai ales actualul Spital Sant Pau, care a găzduit lucrările congresului. Spitalul Santa Creu i Sant Pau datează încă din 1401, atunci când şase spitale din oraş au fuzionat, formând Spitalul Sfintei Cruci (Santa Creu). Vechea clădire gotică, o emblemă a Evului Mediu târziu, situată în apropierea celebrei La Rambla, adăposteşte azi Biblioteca Catalană, iar Casa de Convalescenţă este în prezent sediului Institutului de Studii Catalane. Odată cu dezvoltarea oraşului şi cu progresele în medicina secolului al 19-lea, clădirea nouă a spitalului, concepută de Montaner, a fost iniţiată în 1902, prin contribuţia unui filantrop local, Pau Gil, semn că între bogăţie, mecenat şi cultură trebuie să existe o legătură firească, ca o măsură valorică a civilizaţiei.
  Întrunirea a fost organizată de Centrul de Medicină şi Endocrinologie (CEHIC-UAB, HSCSP), sub conducerea profesorului Alberto de Leiva, cu participarea preşedintelui Societăţii Internaţionale de Istoria Medicinei, prof. dr. Giorgio Zanchin de la Universitatea din Padova şi a preşedintelui Academiei Regale de Medicină a Cataloniei, prof. dr. Jacint Corbella. Patru mari personalităţi tutelare pentru istoria culturală a Spaniei şi Cataloniei au fost omagiate cu acest prilej. Arnau de Vilanova (Arnauld de Villeneuve, 1238–1311), de la moartea căruia s-au împlinit 700 de ani, poate cel mai celebru medic al începtului de secol XIV, a fost profesor de medicină şi chirurgie la Universitatea Montpellier, enciclopedist, poliglot cu cunoştinţe de chimie, astrologie şi teologie. Miguel Servet (1511–1553), cunoscut pentru contribuţiile sale la descrierea circulaţiei pulmonare, dar şi o victimă tragică a protestantului Jean Calvin, a fost un alt reper iatroistoric important, prin împlinirea unei jumătăţi de mileniu de la naştere. Iar laureatul Nobel Santiago Ramón y Cajal (1852–1934), prietenul de-o viaţă al lui Gheorghe Marinescu, a fost omagiat de unii din nepoţii săi în Amfiteatrul Anatomic „Antoni de Gimbernat“ al Academiei Regale de Medicină a Cataloniei, unde a avut loc ceremonia de deschidere a manifestării. De numele chirurgului militar Antoni de Gimbernat i Arbós (1734–1816) se leagă aprofundarea anatomiei canalului inghinal şi a tehnicii de intervenţie în hernia crurală, ligamentul lacunar purtându-i astăzi numele, ca eponim. De altfel, catalanii au păstrat cu sfinţenie – în mijlocului amfiteatrului – masa de marmură pe care Gimbernat făcea disecţiile în faţa auditoriului Colegiului Regal de Chirurgie, devenit mai apoi Academia Regală de Medicină a Cataloniei. De asemenea, frontispiciul Revistei Catalane de Istoria Medicinii şi a Ştiinţei, care apare la Barcelona, se mândreşte cu acelaşi nume – „Gimbernat“ – iar o fundaţie omonimă sprijină cercetarea biomedicală în Spania, unul din susţinătorii acestei fundaţii importante fiind un alt ilustru barcelonez, biochimistul şi farmacologul Frederico Mayor Zaragoza, preşedintele UNESCO între 1987 şi 1999.
  Cele 66 de lucrări în plen, 27 de postere şi mai mult de 100 de participanţi veniţi din peste 25 de ţări reprezintă zestrea unei manifestări de indiscutabilă amploare internaţională, semn că „familia sacră“ a iatroistoricilor a fost numeroasă la Barcelona. După cum spuneam, acest veritabil congres subliniază interesul pentru istoria medicinii privită ca o istorie specială, care capătă din ce în ce mai mult o dimensiune interdisciplinară umanistă. Pe de o parte, noi, medicii, putem să ne apropiem de demersul istoriografic şi de metodologia oferită de disciplinele istorice, iar, la rândul lor, istoricii au posibilitatea de a aborda scenariile descoperirilor medicale, poate şi pentru că istoriografia clasică, de tip descriptiv, de genul istoriilor sociale, politice, istoriile războaielor sau ale ideologiilor se îndreaptă azi către astfel de istorii moderne „de nişă“, mai specializate, precum istoria medicinii, dar cel puţin tot atât de pasionante.
  Delegaţii români au fost prezenţi prin şase lucrări, dintre care trebuie amintite contribuţiile notabile ale dnei prof. dr. Dana Baran, titulara catedrei de istoria medicinii de la UMF „Gr.T. Popa“ Iaşi şi secretarul general al Societăţii Internaţionale de Istoria Medicinii: – „Romanian-Spanish connections and the human microcosm’s discovery“, „Speleotherapy and peloidotherapy as holistic approaches“  precum şi lucrarea „The discovery of insulin was preceded by the change of diabetes paradigm“ – autori: prof. dr. Constantin Ionescu-Tîrgovişte şi conf. dr. Octavian Buda. Surpriza deosebită a finalului congresului a constituit-o acordarea unuia din cele patru premii unei lucrări româneşti, respectiv cea amintită mai sus, legată de schimbarea paradigmei în cercetarea diabetului, care îi aparţine lui Nicolae Paulescu. Organizarea raţională a contextului în care se dezvoltă o cercetare ştiinţifică şi reperele cronologice, argumentate, pas cu pas, care au condus la descoperirea pancreinei/insulinei, prezentate cu această ocazie, au generat discuţii animate. De la modul în care se iniţiază un experiment ştiinţific, felul în care el se desfăşoară şi dezvoltă în timp, apariţia primelor rezultate şi modul cum acele date sunt interpretate, publicarea lor ulterioară şi controversele pe care le generează, toate aceste elemente se constituie ca repere iatroistorice fundamentale, care, judicios prezentate, ne dau posibilitatea ca noi, românii, să ne putem face cunoscuţi în istoria ştiinţei.
  Două alte premii ale congresului au suscitat interes la Barcelona, un studiu patografic, efectuat de doi autori din Portugalia, asupra celui de-al V-lea duce de Braganza, Teodosio I (1510–1563), ştiut fiind că această familie ducală a avut importante ramificaţii în casele regale europene, dar şi braziliene, cu descendenţi nobiliari începând din secolul al XV-lea până în secolul al XX-lea. Un alt premiu s-a acordat unei prezentări spaniole asupra voluntariatului medical al brigăzilor internaţionale, în timpul războiului civil din Spania (1936–1939). Rănile războiului civil sunt şi astăzi prezente în conştiinţa publică spaniolă şi am putut să constat emoţia cu care profesori de medicină şi farmacie din Mexic şi America de Sud au prezentat destinele unor personalităţi medicale spaniole care au trebuit să emigreze în urma războiului şi care au iniţiat şcoli medicale de renume în ţările hispanice care i-au adoptat.
  Al 43-lea Congres al Societăţii Internaţionale de Istoria Medicinii va avea loc în septembrie 2012, la Padova, şi va fi organizat de actualul preşedinte al Societăţii, profesorul Giorgio Zanchin. Impresionanta universitate padovană, inaugurată în 1222 şi care păstrează nealterat faimosul Teatru (Amfiteatrul) Anatomic, se poate mândri cu mari genii ale istoriei medicinii, precum Andreas Vesalius, Gabriele Falloppio, Girolamo Fabrici d’Acquapendente, Giovanni Battista Morgagni, William Harvey, ca să nu mai vorbim de Nicolaus Copernic, Galileo Galilei sau de Torquato Tasso. Semn că şi congresul ce se anunţă la anul va fi unul al superlativelor culturale!
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe