Newsflash
OPINII

Controlul tabagismului se extinde

Controlul tabagismului se extinde
     A șaptea Conferință de tabacologie a Societății Române de Pneumologie (SRP) în colaborare cu European Network for Smoking and Tobacco Prevention (ENSP) a avut loc relativ recent la Târgu Mureș, un oraș unde întâlnirile pe tema tabacologiei au devenit tradiționale. Evenimentul a fost asociat cu un curs național postuniversitar cu tema „Ecografia toracică – mijloc neinvaziv de investigare a patologiei toraco-pleuropulmonare și de ghidare a unor proceduri”.
     Conferința a debutat cu un simpozion al Secțiunii de tabacologie a SRP și ENSP, cu titlul „Impactul măsurilor legislative în prevenirea și reducerea consumului de tutun”, care a consacrat progresele frontului antifumat din România. Cu această ocazie, au fost prezenți și doi lideri europeni în domeniu – Francisco Rodriguez Lozano și Cornel Radu Loghin, care au reprezentat conducerea ENSP. Simpozionul a trecut în revistă, rând pe rând, evoluția controlului tutunului – practici și perspective românești, dar și pe plan internațional. Au fost prezentate „Evoluția controlului tutunului – practici și perspective românești” (subsemnatul), „Experiența spaniolă în adoptarea legilor de control a tabagismului” (Francisco Rodriguez Lozano), „Modul în care ENSP este implicat la nivel european și la nivel local pentru susținerea și adoptarea noilor măsuri legislative antifumat” (Cornel Radu Loghin). Nu au scăpat atenției lectorilor nici alte teme importante, precum: „Politicile publice de sănătate – reflexia unui viitor prosper” (Eugenia Cristea), „De la practica clinică la legislație în prevenirea consecințelor fumatului pasiv în populație” (Doina Adina Todea) sau cele care reflectau importanța unor demersuri de tip realizare de ghiduri, precum: „Importanța ghidurilor antifumat în practica clinică – Povestea Ghidului Grefa” (Antigona Trofor).
     Următoarea sesiune a fost un moment de bilanț, deoarece a trecut în revistă „Consecințele medicale și socioeconomice ale consumului de tutun”, dar au fost prezentate și alte lucrări și proiecte, precum „Cel mai frecvent tip de cancer în România: Cancerul bronhopulmonar – unde suntem și unde ar trebui să fim?” (Ruxandra Ulmeanu), „Generația 2035 fără fumat” (Ramona Brad), „Azi nu fumez” (Asociația Eldad) și bilanțuri ale unor politici verificate, precum „Fumatul la locul de muncă – beneficii și aspecte etice” (subsemnatul împreună cu Valentin Coșei).
     La conferință s-a făcut și o analiză în detaliu a unor aspecte care țin de medicații și strategii antifumat. Subiectele au fost importante și au punctat: „Noile produse cu nicotină: între fake news și true news” (Magdalena Ciobanu), „Implicațiile socio-economice ale fumatului activ” (Corina Mărginean), „Implicațiile socioconomice ale fumatului pasiv și fumatului la mâna a III-a” (Ioana Munteanu).
     „Abordarea multidisciplinară a consecințelor consumului de tutun” a fost un alt element important al conferinței, deoarece de ani de zile această secțiune a încercat să antreneze în politicile de prevenție o multitudine de alte asociații profesionale, ONG-uri și fundații. În cadrul acestei selecții de prezentări, s-au urmărit corelațiile fumatului cu diverse afecțiuni. Astfel, s-a vorbit despre „Fumatul – factor de risc pentru astmul bronșic” (Gabriela Jimborean, Edith Simona Ianosi), „Impactul fumatului asupra copiilor” (Cristina Oana Mărgineanu) și „Analiza comparativă între mecanismele fiziopatologice și leziunile morfopatologice la pacientul fumător” (Ovidiu Cotoi).
     În partea a doua a primei zile, au fost analizate aspectele epidemiologice ale fumatului, cu care se confruntă practicienii. Prezentările au urmărit „Prevalența fumatului la femeile însărcinate” (Ovidiu Grama) „Abordarea pacientului fumător din punctul de vedere al anestezistului și intensivistului” (Bianca Liana Grigorescu, Raluca Ștefania Fodor), „Evoluția dependenței de tutun printre studenții UMF Târgu Mureș în perioada 2015–2016” (Kikeli Pál István, László Mihály Imre), „Corelația dintre funcția plămânului, nivelul de monoxid de carbon exhalat și vârsta plămânului la fumători versus foști fumători cu BPOC” (Larisa Moldovan).
     Ziua a doua a conferinței a debutat cu teme la fel de interesante. Nu au scăpat atenției participanților analiza „Dependența de tutun, particularități și riscuri”, unde s-au expus până la mici detalii interrelațiile între „Fumat și insuficiența cardiacă” (Attila Friggy), „Comorbiditățile cardiace la pacienții cu BPOC” (Lavinia Davidescu, Bhavish Pothegadoo, „Prevalența comorbidităților cardiace la fumători și ex-fumători în stadiu sever sau terminal de BPOC” (Lavinia Davidescu, Bhavish Pothegadoo). Alte subiecte la fel de importante, dar poate mai rar abordate au fost „Fumătorii sănătoși și factorul de risc pentru boala cardiovasculară: utilitatea evaluării funcției ventriculului stâng și a statusului metabolic” (Ovidiu Rusalin Petriș), „Patologia somnului la copilul expus fumatului pasiv” (Mihaela Oros), „Cât fum de țigarete există în BPOC?” (Monica Pop, Ana Chiș), „Reabilitarea pulmonară la pacientul respirator fumător: DA sau NU?” (Paraschiva Postolache, Gabriela Jimborean) și „Sevrajul influențează prognosticul cancerului pulmonar” (Ruxandra Râjnoveanu, Andrada Tecsi, Monica Pop).
     Ultima zi a manifestării a fost, practic, o privire de ansamblu și în detaliu în ceea ce privește „Tratamentul dependenței de tutun: particularitățile sale”. Au fost analizate modurile în care se formează dependența și impactul acesteia la vârste tinere. Remarcăm aici subiecte precum: „Aspecte ale fumatului, consumului de alcool și droguri la elevii și studenții din Târgu Mureș în perioada 2015–2016” (Edith Ianosi), „Mecanismul neurobiologic al adicției la nicotină” (Adriana Mihai, Daniela Cîmpan), „Abordările cognitiv-comportamentale în renunțarea la fumat” (Andrada Todea), „Tratamentul medicamentos al dependenței tabagice” (Corina Mărginean), „Intervențiile standard în tratamentul dependenței de tutun” (Corina Eugenia Budin), „Țigara electronică: modalitate de tratament sau inițiere a fumatului” (Ioana Munteanu) și „Tratamentul dependenței nicotinice la adolescenți”(Monica Marc, Voicu Tudorache).
     Această conferință a marcat actualitățile la nivelul anului 2017 în domeniul controlului tabagismului pe mapamond. Cel mai important aspect relevat cu această ocazie a fost consfințirea progreselor pe care le-a realizat România pe harta europeană, prin noua imagine conferită de poziția șapte pe „Tobacco Scale” și ocuparea unui loc meritoriu în primele zece țări „verzi”.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe