A șaptea Conferință de tabacologie a
Societății Române de Pneumologie (SRP) în colaborare cu European Network for
Smoking and Tobacco Prevention (ENSP) a avut loc relativ recent la Târgu Mureș,
un oraș unde întâlnirile pe tema tabacologiei au devenit tradiționale.
Evenimentul a fost asociat cu un curs național postuniversitar cu tema
„Ecografia toracică – mijloc neinvaziv de investigare a patologiei
toraco-pleuropulmonare și de ghidare a unor proceduri”.
Conferința a debutat cu un simpozion al
Secțiunii de tabacologie a SRP și ENSP, cu titlul „Impactul măsurilor
legislative în prevenirea și reducerea consumului de tutun”, care a consacrat
progresele frontului antifumat din România. Cu această ocazie, au fost prezenți
și doi lideri europeni în domeniu – Francisco Rodriguez Lozano și Cornel Radu
Loghin, care au reprezentat conducerea ENSP. Simpozionul a trecut în revistă,
rând pe rând, evoluția controlului tutunului – practici și perspective
românești, dar și pe plan internațional. Au fost prezentate „Evoluția
controlului tutunului – practici și perspective românești”
(subsemnatul), „Experiența spaniolă în adoptarea legilor de control a
tabagismului” (Francisco Rodriguez Lozano), „Modul în care ENSP este
implicat la nivel european și la nivel local pentru susținerea și adoptarea
noilor măsuri legislative antifumat” (Cornel Radu Loghin). Nu au scăpat
atenției lectorilor nici alte teme importante, precum: „Politicile publice de
sănătate – reflexia unui viitor prosper” (Eugenia Cristea), „De la
practica clinică la legislație în prevenirea consecințelor fumatului
pasiv în populație” (Doina Adina Todea) sau cele care reflectau importanța unor
demersuri de tip realizare de ghiduri, precum: „Importanța ghidurilor antifumat
în practica clinică – Povestea Ghidului Grefa”
(Antigona Trofor).
Următoarea sesiune a fost un moment de
bilanț, deoarece a trecut în revistă „Consecințele medicale și socioeconomice
ale consumului de tutun”, dar au fost prezentate și alte lucrări și proiecte,
precum „Cel mai frecvent tip de cancer în România: Cancerul bronhopulmonar –
unde suntem și unde ar trebui să fim?” (Ruxandra Ulmeanu), „Generația 2035 fără
fumat” (Ramona Brad), „Azi nu fumez” (Asociația Eldad) și bilanțuri ale unor
politici verificate, precum „Fumatul la locul de muncă – beneficii și aspecte
etice” (subsemnatul împreună cu Valentin Coșei).
La conferință s-a făcut și o analiză în
detaliu a unor aspecte care țin de medicații și strategii antifumat. Subiectele
au fost importante și au punctat: „Noile produse cu nicotină: între fake news
și true news” (Magdalena Ciobanu), „Implicațiile socio-economice ale fumatului
activ” (Corina Mărginean), „Implicațiile socioconomice ale fumatului pasiv și
fumatului la mâna a III-a” (Ioana Munteanu).
„Abordarea multidisciplinară a
consecințelor consumului de tutun” a fost un alt element important al
conferinței, deoarece de ani de zile această secțiune a încercat să antreneze
în politicile de prevenție o multitudine de alte asociații profesionale,
ONG-uri și fundații. În cadrul acestei selecții de prezentări, s-au urmărit
corelațiile fumatului cu diverse afecțiuni. Astfel, s-a vorbit despre „Fumatul
– factor de risc pentru astmul bronșic” (Gabriela Jimborean, Edith Simona
Ianosi), „Impactul fumatului asupra copiilor” (Cristina Oana Mărgineanu) și
„Analiza comparativă între mecanismele fiziopatologice și leziunile
morfopatologice la pacientul fumător” (Ovidiu Cotoi).
În partea a doua a primei zile, au fost
analizate aspectele epidemiologice ale fumatului, cu care se confruntă
practicienii. Prezentările au urmărit „Prevalența fumatului la femeile
însărcinate” (Ovidiu Grama) „Abordarea pacientului fumător din punctul de
vedere al anestezistului și intensivistului” (Bianca Liana Grigorescu, Raluca
Ștefania Fodor), „Evoluția dependenței de tutun printre studenții UMF Târgu
Mureș în perioada 2015–2016” (Kikeli Pál István, László Mihály Imre),
„Corelația dintre funcția plămânului, nivelul de monoxid de carbon exhalat și
vârsta plămânului la fumători versus foști fumători cu BPOC” (Larisa Moldovan).
Ziua a doua a conferinței a debutat cu teme
la fel de interesante. Nu au scăpat atenției participanților analiza
„Dependența de tutun, particularități și riscuri”, unde s-au expus până la mici
detalii interrelațiile între „Fumat și insuficiența cardiacă” (Attila Friggy),
„Comorbiditățile cardiace la pacienții cu BPOC” (Lavinia Davidescu, Bhavish
Pothegadoo, „Prevalența comorbidităților cardiace la fumători și ex-fumători în
stadiu sever sau terminal de BPOC” (Lavinia Davidescu, Bhavish Pothegadoo).
Alte subiecte la fel de importante, dar poate mai rar abordate au fost
„Fumătorii sănătoși și factorul de risc pentru boala cardiovasculară:
utilitatea evaluării funcției ventriculului stâng și a statusului metabolic”
(Ovidiu Rusalin Petriș), „Patologia somnului la copilul expus fumatului pasiv”
(Mihaela Oros), „Cât fum de țigarete există în BPOC?” (Monica Pop, Ana Chiș),
„Reabilitarea pulmonară la pacientul respirator fumător: DA sau NU?” (Paraschiva
Postolache, Gabriela Jimborean) și „Sevrajul influențează prognosticul
cancerului pulmonar” (Ruxandra Râjnoveanu, Andrada Tecsi, Monica Pop).
Ultima zi a manifestării a fost, practic, o
privire de ansamblu și în detaliu în ceea ce privește „Tratamentul dependenței
de tutun: particularitățile sale”. Au fost analizate modurile în care se
formează dependența și impactul acesteia la vârste tinere. Remarcăm aici
subiecte precum: „Aspecte ale fumatului, consumului de alcool și droguri la
elevii și studenții din Târgu Mureș în perioada 2015–2016” (Edith Ianosi),
„Mecanismul neurobiologic al adicției la nicotină” (Adriana Mihai, Daniela
Cîmpan), „Abordările cognitiv-comportamentale în renunțarea la fumat”
(Andrada Todea), „Tratamentul medicamentos al dependenței tabagice” (Corina
Mărginean), „Intervențiile standard în tratamentul dependenței de tutun”
(Corina Eugenia Budin), „Țigara electronică: modalitate de tratament sau inițiere
a fumatului” (Ioana Munteanu) și „Tratamentul dependenței nicotinice la adolescenți”(Monica Marc, Voicu Tudorache).
Această conferință a marcat actualitățile
la nivelul anului 2017 în domeniul controlului tabagismului pe mapamond. Cel
mai important aspect relevat cu această ocazie a fost consfințirea progreselor
pe care le-a realizat România pe harta europeană, prin noua imagine conferită
de poziția șapte pe „Tobacco Scale” și ocuparea unui loc meritoriu în primele
zece țări „verzi”.