Copiii au fost, sunt și vor rămâne viitorul unei națiuni. Atenția și grija acordate copiilor țării sunt cea mai elocventă expresie a bunei credințe și a capabilității conducerii statului respectiv. Fără copii și fără copii sănătoși, viitorul unei populații este compromis. Ne bucurăm că Ziua copiilor este o sărbătoare oficială, pentru că și ei, copiii, sunt sărbătoarea vieții noastre!
Prevenirea bolilor stomatologice și, în special, a cariei dentare reprezintă, de decenii, o prioritate în medicina dentară. Programe de promovare a sănătății orale au existat și au funcționat printr-o rețea națională de cabinete școlare în România de dinainte de 1989. În primul deceniu al democrației nou instaurate, stomatologia școlară a pierdut tot mai mult teren prin desființarea a numeroase cabinete școlare și sistarea programelor naționale de profilaxie specifică. Odată cu implementarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, era de așteptat să revenim la o atitudine corectă față de nevoile de prevenție și de îngrijiri stomatologice ale copiilor și ale grupurilor populaționale cu susceptibilitate maximă la îmbolnăviri stomatologice. Dar finanțarea corespunzătoare pentru promovarea sănătății orale a copiilor s-a tot lăsat așteptată.
Indolența a culminat în anul 2013, când ministrul sănătății în funcție la acea dată a inițiat și a obținut sistarea oricărei finanțări pentru serviciile medicale stomatologice, inclusiv pentru copii. A fost o decizie a executivului care a surprins pe toată lumea, prin inedit, prin susținerea politică de care a dat dovadă și prin sfidarea bunului-simț. Din fericire, s-a revenit la finanțarea acestor servicii prin sistemul de asigurări sociale de sănătate. Dar revenirea la finanțare este caracterizată printr-o subfinanțare cronică.
Accesibilitatea copiilor la servicii stomatologice este oferită, în principal, prin intermediul cabinetelor școlare (câte au mai supraviețuit), al sistemului de asigurări de sănătate (pachetul de servicii de bază de medicină dentară) și al cabinetelor private în regim de plată.
Programe naționale de sănătate orală nu mai există de mult, cu excepția unor proiecte inițiate de colective de specialiști și finanțate din diverse surse. Dar aceste proiecte au fost limitate ca arie de cuprindere a copiilor la două-trei regiuni și s-au derulat pe perioade foarte scurte. Au existat și proiecte sub forma unor inițiative onorabile de tip voluntariat, în care sunt antrenați medici stomatologi și unele autorități locale inimoase și cu o conștiință civică respectabilă. Prin urmare, copiii țării au încă un grad înalt de expunere la factorii de risc de îmbolnăviri stomatologice și o accesibilitate limitată la serviciile medicale publice de medicină dentară. Morbiditatea prin carie dentară și alte afecțiuni stomatologice este mare. Evaluări au fost făcute de diverse entități, în special de companii care fabrică produse de igienă. Campania „Zâmbește România” este elocventă în acest sens.
La nivelul Uniunii Europene există recomandări în sensul unor politici unitare privind promovarea sănătății orale. Cele cinci recomandări fundamentale sunt: să existe o strategie coerentă care să crească nivelul sănătății orale, cu obiective clar definite până în 2020, să fie folosite eficient toate datele științifice accesibile pentru a dezvolta o metodologie comună, să fie promovat parteneriatul dintre serviciile de sănătate și suportul social cu implicarea forței calificate de muncă, să fie reduse la minimum inegalitățile sociale și de accesibilitate la serviciile de promovare a sănătății orale și să fie încurajate și susținute bunele practici (metodologiile consacrate) în toate țările membre. În ceea ce privește finanțarea acestor activități, recomandările sunt foarte clare: fiecare țară să aloce 5% din bugetul de sănătate pentru promovarea sănătății orale.
În prezent, statele membre ale Uniunii Europene cheltuiesc anual 79 de miliarde de euro pentru aceste activități și se estimează ca până în 2020 suma să crească la 92 de miliarde de euro. În România, fondurile alocate stomatologiei sunt de 0,5% din bugetul pentru sănătate. Prin urmare, un buget de zece ori mai mic decât cel necesar și totodată recomandat. În raportul publicat și în format electronic pe platforma Oral Health*, România figurează cu sume considerabile și total nerealiste alocate sănătății orale, respectiv de 0,23 miliarde de euro în 2015, cu creștere estimată până în 2020 la 0,28 miliarde de euro. Din păcate, în România se știe extrem de puțin despre conceptul calității vieții corelată cu sănătatea orală (Oral Health Related Quality of Life). Indicatori în acest sens avem foarte puțini. Studiile efectuate în acest domeniu sunt realizate preponderent în cadrul unor cercetări doctorale.
Prin sistemul social de asigurări de sănătate, în baza contractului-cadru și a normelor aferente aflate în vigoare (HG nr. 140/2018), copiii și tinerii cu vârsta până în 18 ani pot beneficia de următoarele tipuri de servicii stomatologice: preventive, conservative, restaurative, ortodontice și chirurgicale. La capitolul servicii preventive amintesc consultația, care include modelul de studiu, după caz, controlul oncologic stomatologic, evidențierea plăcii dentare prin colorare și igienizarea bucală. De asemenea, tot cu caracter preventiv sunt fluorizarea (procedură introdusă din acest an) și sigilarea. Menținătoarele de spațiu mobile și șlefuirile în scop ortodontic au, de asemenea, un rol profilactic. Aparatele ortodontice sunt dispozitive medicale curative și sunt gratuite pentru copii și tineri până la vârsta de 18 ani. Restaurările unidentare sau pluridentare, prin dispozitive medicale protetice fizionomice sau semi-fizionomice, sunt gratuite pentru aceleași categorii de tineri. Decapușonarea molarului de minte este o procedură chirurgicală gratuită pentru pacienții care au vârsta sub 18 ani sau până la 26 de ani, dacă nu realizează venituri și sunt elevi sau studenți. Ca gamă de servicii, oferta nu este neglijabilă, dar finanțarea este inadecvată.
O parte din finanțare trebuie să fie destinată în exclusivitate promovării sănătății orale. În prezent, bugetul acordat populației pentru servicii medicale stomatologice este unitar și componenta de servicii preventive este aleatorie. Ea depinde de prestația medicului stomatolog aflat în relații contractuale cu o Casă de asigurări de sănătate teritorială.
Colegiul Medicilor Dentiști din România este preocupat de promovarea sănătății orale și desfășoară permanent acțiuni în această direcție. Inițierea și introducerea rezidențiatului, respectiv a specialității de pedodonție, este o astfel de realizare. În curând, primii medici stomatologi specialiști pedodonți vor fi la dispoziția autorităților din domeniul sănătății pentru a primi însărcinarea fermă de a pune în aplicare politici de promovare a sănătății orale.
Considerăm că revitalizarea serviciilor stomatologice preventive prin înființarea de noi cabinete școlare este absolut necesară. Cabinetele private de stomatologie pot fi o alternativă serioasă și cu potențial mare, dar nu este suficientă. Pentru a fi eficientă, desfășurarea programelor de sănătate orală are nevoie de o metodologie unitară și de o coordonare competentă, precum și de specialiști în domeniu (medici stomatologi specializați sau instruiți și asistente de profilaxie stomatologică). Cabinetele mobile sunt o alternativă iluzorie, deoarece ele oferă servicii limitate și în zone defavorizate, adică acolo unde nu prea sunt copii. Ținta programelor de prevenție trebuie să fie marile colectivități de copii.
