Ziua somnului se sărbătorește în fiecare an, la 18 martie. Anul
acesta, sloganul este „Un somn bun este vis realizabil“, evenimentul având o
deschidere diferită față de anii precedenți. Cum s-a ales această formulă? Nu știm
cât din viața sa și-o petrece omul mâncând, cât – jucându-se pe internet, cât –
în lume. În schimb, avem o certitudine: omul doarme o treime din viață. Somnul
bun este unul dintre cei trei piloni ai stării de sănătate, împreună cu o dietă
echilibrată și exerciții fizice regulate. La ora actuală sunt clasificate
aproape o sută de tulburări de somn, cele mai multe fiind reversibile și ușor
de gestionat cu ajutorul specialiștilor de somn. O noapte bună de somn este, și
trebuie să fie, un vis care poate fi atins cu ajutorul celor care îl studiază.
Cele mai multe dintre tulburările de somn pot fi prevenite și
sunt tratabile. De fapt, o treime din suferinzi caută ajutor profesional,
problemele de somn având o extindere globală, afectând până la 45% din populația
lumii. Un somn bun trebuie să fie suficient de lung, profund, iar perioadele de
somn să fie continue, nefragmentate. Somnul este o necesitate umană de bază, la
fel ca alimentația și hidratarea. La ce ajută el, încă din copilărie? Alături
de exercițiile fizice și de nutriție, somnul este esențial pentru reglarea
metabolismului la copii. Există o multitudine de dovezi despre legătura directă
între durata somnului și obezitatea instalată în copilărie, cu un plus de
cazuri la fete.
O respirație regulată în timpul somnului este esențială pentru a
menține starea de sănătate. Întreruperea persistentă a funcției de respirație
în timpul somnului este cunoscută sub numele de apnee în somn, o tulburare
comună a somnului, care afectează 4% din bărbați și 2% din femei. Fiecare pauză
de respirație poate dura de la 10 secunde la mai mult de un minut. Într-o oră,
evenimentele pot avea loc de 5 până la 50 de ori, sau chiar mai mult. Acest
lucru duce la o scădere a nivelului de oxigen în sânge și exercită presiune
asupra inimii, putând duce la o serie de afecțiuni grave.
Somnul perturbat are un efect negativ asupra vieții de familie și
a relațiilor intrafamiliale și
profesionale, afectând starea de spirit a unei persoane și capacitatea de a
efectua activități zilnice și de a interacționa cu ceilalți. În plus, induce
costuri inimaginabile pentru societate. O apnee în somn, sub formă obstructivă,
provoacă somnolență în timpul zilei și oboseală și poate duce, indiferent de
grupa de vârstă, la afecțiuni precum: hipertensiune, boală cardiacă ischemică,
accident vascular cerebral și diabet zaharat. Opririle de respirație în mod
repetat în timpul somnului pot avea cauze multiple. Frecvent, sindromul de
apnee în somn de tip obstructiv este cauzat de un blocaj al căilor aeriene superioare.
Colapsul căilor respiratorii este cauzat de factori cum ar fi o limbă mare,
hipertrofie tisulară sau scăderea tonusului muscular care ține căile
respiratorii deschise.
Apneea obstructivă în somn este foarte răspândită, dar și
subdiagnosticată. Studiul „Wisconsin Sleep“ a estimat o prevalență a acestui
gen de afecțiune în Statele Unite de 17% în rândul bărbaților și 9% în rândul
femeilor. În nordul Indiei, prevalența sindromului de apnee obstructivă în somn
este de 13,7%.
Sindromul de apnee în somn sub formă obstructivă este un factor
de risc independent pentru hipertensiune arterială și alte boli
cardiovasculare, iar la copii poate fi cauza care stă la baza unor tulburări
neuropsihologice. Apneea în somn cercetată de pediatri este de obicei asociată
cu hipertrofii adenotonsilare. Atât adulții, cât și copiii ar trebui să fie
investigați în mod oficial în centre speciale în cazul în care sunt suspectați
de apnee de somn, deoarece atât pentru adulți, cât și pentru copii aceste afecțiuni
sunt tratabile și corectabile. Dar pentru a fi tratate, un diagnostic corect și
precis este întotdeauna necesar.
Apneea în somn este diagnosticată mai întâi prin polisomnografie
într-un laborator de somn. Ventilația non-invazivă cu presiune pozitivă (CPAP)
este, în majoritatea cazurilor, tratamentul de succes al acestei afecțiuni.
Pentru formele ușoare de apnee în somn, aplicarea dispozitivelor orale poate fi
benefică, alături de intervențiile chirurgicale din sfera ORL, care elimină țesuturile
excesive de la nivelul orofaringelui. Ultimele pot fi luate în considerare
pentru persoanele care nu pot tolera echipamente noninvazive sau care au
obstrucție evidentă a fluxului de aer în orofaringe prin prezența în exces de țesut
redundant sau amigdale mari. După aceste tratamente, somnolența excesivă din
timpul zilei se diminuează spectaculos. În general, astfel de tratamente funcționează
cel mai bine alături de un regim igieno-dietetic.
Dacă apneea în somn este recunoscută pentru efectele sale de tip
somnolență și hipersomnolență, la polul opus se situează lipsa de somn sau
calitatea slabă a somnului. Aceasta are, de asemenea, un impact negativ
semnificativ asupra sănătății, pe termen scurt și lung. Efectele pe termen
scurt includ un deficit de atenție, memorie și capacitate de învățare. Efectele
pe termen lung sunt obezitatea, diabetul, un sistem imunitar slăbit și chiar
unele cancere. Lipsa de somn este legată de mai multe stări psihologice, precum
depresia, anxietatea și psihoza.
Insomnia afectează între 30 și 45% din populație. Insomnia
primară (insomnie fără nicio condiție de bază) afectează între 1 și 10% din
populația generală, crescând până la 25% la vârstnici. Lipsa de somn sau somnul
de slabă calitate crește riscul accidentelor. Persoanele care suferă de
insomnie au de șapte ori mai multe șanse de a se implica într-un accident decât
cei care dorm bine. Studiile au arătat că persoanele cu insomnie suferă în mai
multe cazuri de anxietate și depresie decât persoanele fără insomnie. Dar
acestea nu sunt singurele efecte, căci insomnia are un impact negativ în toate
domeniile vieții unui suferind. Insomnia poate afecta performanța la lucru și
poate induce schimbări de caracter.
Costurile lipsei de odihnă sunt și ele importante. Un studiu
american a estimat costurile anuale de insomnie între 92,5 și 107,5 miliarde de
dolari. Anual, 1.550 de oameni mor din cauza accidentelor legate de somn, iar
46 % din persoanele cu tulburări de somn lipsesc frecvent sau produc erori la locul de muncă, comparativ cu 15%
din cei neafectați.
Indiferent despre ce extreme vorbim în această zi aniversară, ea
are importanța sa doar reamintind că somnul de bună calitate este esențial
pentru buna funcționare a unui organism. În România, la această zi de bilanț știm,
conform primei anchete naționale realizate anul trecut în țara noastră, că 1
din 10 copii are tulburări respiratorii în timpul somnului. Din această cauză,
demersurile Societății Române de Pneumologie prin secțiunea de somnologie au
realizat progrese pe multiple planuri. În prezent, suntem în curs de a pregăti
cea de-a treia generație de medici competenți în poligrafie și polisomnografie.
Memoriile noastre pe lângă Casa Națională de Sănătate și Ministerul Sănătății
au permis obținerea unei compensări pentru ventilație non-invazivă la copiii cu
afecțiuni neuromusculare și boli rare. De asemenea, experții români în somn
s-au făcut remarcați la manifestări internaționale. Suntem în căutarea
formulelor ideale de screening al viitorilor șoferi, potențiali pacienți cu
sindrom de apnee în somn.
Pentru a prinde trenul european în acest domeniu vom avea mult
de lucru, dar împreună cu colegii care fac poligrafie sau polisomnografie, în
mai mult de 45 de laboratoare din țară, suntem și rămânem optimiști.