Newsflash
OPINII

Costurile tulburărilor de somn nu sunt doar economice

Costurile tulburărilor de somn nu sunt doar economice
     Ziua somnului se sărbătorește în fiecare an, la 18 martie. Anul acesta, sloganul este „Un somn bun este vis realizabil“, evenimentul având o deschidere diferită față de anii precedenți. Cum s-a ales această formulă? Nu știm cât din viața sa și-o petrece omul mâncând, cât – jucându-se pe internet, cât – în lume. În schimb, avem o certitudine: omul doarme o treime din viață. Somnul bun este unul dintre cei trei piloni ai stării de sănătate, împreună cu o dietă echilibrată și exerciții fizice regulate. La ora actuală sunt clasificate aproape o sută de tulburări de somn, cele mai multe fiind reversibile și ușor de gestionat cu ajutorul specialiștilor de somn. O noapte bună de somn este, și trebuie să fie, un vis care poate fi atins cu ajutorul celor care îl studiază.
     Cele mai multe dintre tulburările de somn pot fi prevenite și sunt tratabile. De fapt, o treime din suferinzi caută ajutor profesional, problemele de somn având o extindere globală, afectând până la 45% din populația lumii. Un somn bun trebuie să fie suficient de lung, profund, iar perioadele de somn să fie continue, nefragmentate. Somnul este o necesitate umană de bază, la fel ca alimentația și hidratarea. La ce ajută el, încă din copilărie? Alături de exercițiile fizice și de nutriție, somnul este esențial pentru reglarea metabolismului la copii. Există o multitudine de dovezi despre legătura directă între durata somnului și obezitatea instalată în copilărie, cu un plus de cazuri la fete.
     O respirație regulată în timpul somnului este esențială pentru a menține starea de sănătate. Întreruperea persistentă a funcției de respirație în timpul somnului este cunoscută sub numele de apnee în somn, o tulburare comună a somnului, care afectează 4% din bărbați și 2% din femei. Fiecare pauză de respirație poate dura de la 10 secunde la mai mult de un minut. Într-o oră, evenimentele pot avea loc de 5 până la 50 de ori, sau chiar mai mult. Acest lucru duce la o scădere a nivelului de oxigen în sânge și exercită presiune asupra inimii, putând duce la o serie de afecțiuni grave.
     Somnul perturbat are un efect negativ asupra vieții de familie și a relațiilor  intrafamiliale și profesionale, afectând starea de spirit a unei persoane și capacitatea de a efectua activități zilnice și de a interacționa cu ceilalți. În plus, induce costuri inimaginabile pentru societate. O apnee în somn, sub formă obstructivă, provoacă somnolență în timpul zilei și oboseală și poate duce, indiferent de grupa de vârstă, la afecțiuni precum: hipertensiune, boală cardiacă ischemică, accident vascular cerebral și diabet zaharat. Opririle de respirație în mod repetat în timpul somnului pot avea cauze multiple. Frecvent, sindromul de apnee în somn de tip obstructiv este cauzat de un blocaj al căilor aeriene superioare. Colapsul căilor respiratorii este cauzat de factori cum ar fi o limbă mare, hipertrofie tisulară sau scăderea tonusului muscular care ține căile respiratorii deschise.
     Apneea obstructivă în somn este foarte răspândită, dar și subdiagnosticată. Studiul „Wisconsin Sleep“ a estimat o prevalență a acestui gen de afecțiune în Statele Unite de 17% în rândul bărbaților și 9% în rândul femeilor. În nordul Indiei, prevalența sindromului de apnee obstructivă în somn este de 13,7%.
     Sindromul de apnee în somn sub formă obstructivă este un factor de risc independent pentru hipertensiune arterială și alte boli cardiovasculare, iar la copii poate fi cauza care stă la baza unor tulburări neuropsihologice. Apneea în somn cercetată de pediatri este de obicei asociată cu hipertrofii adenotonsilare. Atât adulții, cât și copiii ar trebui să fie investigați în mod oficial în centre speciale în cazul în care sunt suspectați de apnee de somn, deoarece atât pentru adulți, cât și pentru copii aceste afecțiuni sunt tratabile și corectabile. Dar pentru a fi tratate, un diagnostic corect și precis este întotdeauna necesar.
     Apneea în somn este diagnosticată mai întâi prin polisomnografie într-un laborator de somn. Ventilația non-invazivă cu presiune pozitivă (CPAP) este, în majoritatea cazurilor, tratamentul de succes al acestei afecțiuni. Pentru formele ușoare de apnee în somn, aplicarea dispozitivelor orale poate fi benefică, alături de intervențiile chirurgicale din sfera ORL, care elimină țesuturile excesive de la nivelul orofaringelui. Ultimele pot fi luate în considerare pentru persoanele care nu pot tolera echipamente noninvazive sau care au obstrucție evidentă a fluxului de aer în orofaringe prin prezența în exces de țesut redundant sau amigdale mari. După aceste tratamente, somnolența excesivă din timpul zilei se diminuează spectaculos. În general, astfel de tratamente funcționează cel mai bine alături de un regim igieno-dietetic.
     Dacă apneea în somn este recunoscută pentru efectele sale de tip somnolență și hipersomnolență, la polul opus se situează lipsa de somn sau calitatea slabă a somnului. Aceasta are, de asemenea, un impact negativ semnificativ asupra sănătății, pe termen scurt și lung. Efectele pe termen scurt includ un deficit de atenție, memorie și capacitate de învățare. Efectele pe termen lung sunt obezitatea, diabetul, un sistem imunitar slăbit și chiar unele cancere. Lipsa de somn este legată de mai multe stări psihologice, precum depresia, anxietatea și psihoza.
     Insomnia afectează între 30 și 45% din populație. Insomnia primară (insomnie fără nicio condiție de bază) afectează între 1 și 10% din populația generală, crescând până la 25% la vârstnici. Lipsa de somn sau somnul de slabă calitate crește riscul accidentelor. Persoanele care suferă de insomnie au de șapte ori mai multe șanse de a se implica într-un accident decât cei care dorm bine. Studiile au arătat că persoanele cu insomnie suferă în mai multe cazuri de anxietate și depresie decât persoanele fără insomnie. Dar acestea nu sunt singurele efecte, căci insomnia are un impact negativ în toate domeniile vieții unui suferind. Insomnia poate afecta performanța la lucru și poate induce schimbări de caracter.
     Costurile lipsei de odihnă sunt și ele importante. Un studiu american a estimat costurile anuale de insomnie între 92,5 și 107,5 miliarde de dolari. Anual, 1.550 de oameni mor din cauza accidentelor legate de somn, iar 46 % din persoanele cu tulburări de somn lipsesc frecvent sau produc erori la locul de muncă, comparativ cu 15% din cei neafectați.
     Indiferent despre ce extreme vorbim în această zi aniversară, ea are importanța sa doar reamintind că somnul de bună calitate este esențial pentru buna funcționare a unui organism. În România, la această zi de bilanț știm, conform primei anchete naționale realizate anul trecut în țara noastră, că 1 din 10 copii are tulburări respiratorii în timpul somnului. Din această cauză, demersurile Societății Române de Pneumologie prin secțiunea de somnologie au realizat progrese pe multiple planuri. În prezent, suntem în curs de a pregăti cea de-a treia generație de medici competenți în poligrafie și polisomnografie. Memoriile noastre pe lângă Casa Națională de Sănătate și Ministerul Sănătății au permis obținerea unei compensări pentru ventilație non-invazivă la copiii cu afecțiuni neuromusculare și boli rare. De asemenea, experții români în somn s-au făcut remarcați la manifestări internaționale. Suntem în căutarea formulelor ideale de screening al viitorilor șoferi, potențiali pacienți cu sindrom de apnee în somn.
     Pentru a prinde trenul european în acest domeniu vom avea mult de lucru, dar împreună cu colegii care fac poligrafie sau polisomnografie, în mai mult de 45 de laboratoare din țară, suntem și rămânem optimiști.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe