Newsflash
OPINII

Creator de școală chirurgicală și urologică românească

Creator de școală chirurgicală și urologică românească
Nicolae Hortolomei, născut la Huși în 1885, a absolvit Facultatea de Medicină din Iași, în 1909, continuându-și studiile în clinicile conduse de profesorii Ernest Juvara și Amza Jianu. După ce a efectuat un stagiu la spitalul Necker din Paris și a profesat timp de zece ani la Iași (1920–1930), prof. N. Hortolomei a contribuit la dezvoltarea chirurgiei generale, urologiei și chirurgiei cardiovasculare, fiind un adept al chirurgiei fiziologice. Acesta subliniază, în cursul inaugural din 1920, că „instrucția anatomică este necesară unei bune pregătiri chirurgicale, iar perspectivele în viitor impun pe zi ce trece mai mult o justă și profundă cunoaștere a fiziologiei și chirurgiei experimentale“.

 

Experimente lăsate moștenire

 

     În clinica franceză a lui Felix Legueu a experimentat grefele de artere și vene, iar în 1933 a prezentat, alături de Theodor Burghele și Marcel Streja, mai multe studii, la cel de-al cincilea congres internațional de urologie, în lucrarea „Dinamica căilor urinare”. De asemenea, a studiat atelectaziile pulmonare, tuberculoza renală, acțiunea novocainei, modificările de tonus ale vezicii biliare după rezecții gastrice, fiziopatologia anastomozelor porto-cave, drenajul pleureziilor cu sonda Petzer ș.a. Academicianul a continuat cercetările în domeniul adenomului de prostată (abordat astăzi pe cale endoscopică), a litiazei renale, a fistulelor vezico-vaginale și a altor afecțiuni care beneficiază, în prezent, de tratamente moderne. Totodată, moștenirea sa în chirurgia endocrinologică și a sistemului nervos vegetativ a fost dusă mai departe și sincronizată la nivel european, precum intervențiile de suprarenalectomie și simpatectomie laparoscopică.
     Întemeietor al Societății Române de Urologie a fost prof. Petre Herescu, iar după  perioada tulbure a Primului Război Mondial, urologia a trecut sub conducerea prof. N. Gheorghiu, cu apariția Societatății de Urologie și Obstetrică-Ginecologie. Prof. N. Hortolomei a contribuit la reorganizarea societății, realizată la 15 decembrie 1933. În 1931 a publicat, alături de prof. Vladimir Buțureanu, tratatul „Chirurgie de lʼulcère gastrique et duodénale“, la editura Masson (Paris). În prezent, ulcerul perforat se operează laparoscopic, iar ulcerul hemoragic pe cale endoscopică, rezecțiile fiind tot mai limitate.
     În 1918 s-a creat nu doar o Românie mare ca întindere, dar și ca strălucire europeană, datorită unor personalități precum Thoma Ionescu, Amza Jianu, Iancu Jianu, Ernest Juvara, Victor Gomoiu. În urma sa a rămas o școală chirurgicală ieșeană reprezentată de patru profesori care i-au fost elevi: Buțureanu, Chipail, Franke și Plăcințeanu. În București a creat, de asemenea, o pleiadă importantă de urmași, precum profesorii Th. Burghele, Ion Juvara, Dan Setlacec ș.a.
     Ascensiunea prof. N. Hortolomei este legată de direcția pe care a impus-o chirurgiei generale, urologiei, chirurgiei cardiace și vasculare, chirurgiei experimentale, precum și prin valoarea succesorilor săi. Chirurgia ieșeană nu poate fi concepută fără Buțureanu și Chipail, ori cea bucureșteană fără Burghele, Juvara, Setlacec, Olănescu. Este recunoscut și aportul lui Bradu Fotiade în dezvoltarea laboratoarelor de cateterism cardiac și a lui Litarczek în anesteziologia românească. Chirurgia experimentală, ilustrată de Thoma Ionescu sau Iancu Jianu, a cunoscut, prin laboratorul de la spitalul Colțea, o modernizare de nivel internațional sub bagheta prof. N. Hortolomei. În acest laborator, ulterior mutat la Fundeni, s-au experimentat, pe câine, arteriografiile, cateterismul cardiac, transplanturile venoase, grefele de aortă și comisurotomiile mitrale. După efectuarea cu succes a unei comisurotomii mitrale, la 17 decembrie 1953, prof. Hortolomei și dr. Ghițescu au efectuat prima divulsie mitrală la om, în România. Cea de-a doua operație pe cord bătând a fost realizată de Voinea Marinescu și Dan Setlacec. S-au efectuat și transplanturi renale pe vase carotide, apoi pe vase iliace și conservări de organe la rece, la 2–40C. S-au transplantat fragmente de trahee, duoden, coledoc, vezică urinară, nervi, artere și vene. De asemenea, s-au făcut explorări radiologice ale vaselor, cu sonde ureterale introduse prin artera femurală, iar în 1957 s-au obținut imagini radiologice ale coronarelor și s-au efectuat cateterisme cardiace. La 20 decembrie 1952 a fost realizată prima operație vasculară reparatorie la om, iar la 18 ianuarie 1953 primul autotransplant venos. Prima adenomectomie transvezicală s-a făcut la Constanța, de prof. N. Hortolomei, la 15 iulie 1956, folosind un degetar special pentru secțiunea uretrei prostatice. În iulie 1858, Tiberiu Ghițescu a operat un defect septal atrial, la Colțea, iar în 1961 echipa de la Colțea s-a mutat la Fundeni, sub bagheta lui Dan Setlacec și Voinea Marinescu, realizând progrese remarcabile, printre care debutul operațiilor pe cord oprit, în 1961, de către dr. Marian Ionescu. Al doilea centru chirurgical s-a dezvoltat la Târgu Mureș, sub bagheta lui Ioan Pop De Popa și a lui Radu Deac. Ulterior, chirurgia vasculară a luat un avânt deosebit la București, Timișoara, Cluj, Iași și Constanța.

 

Echipa de aur a chirurgiei românești

 

     Prof. Th. Burghele a lucrat alături de academician la spitalele Colentina și Colțea, iar începând cu 1945 a organizat, la spitalul Panduri, cel mai dotat serviciu de chirurgie din țară. Aici a fost înființată o bibliotecă importantă și un laborator de chirurgie experimentală. Astfel au fost puse bazele urologiei românești moderne și s-au efectuat primele transplanturi renale experimentale, care au stat la fundamentul transplantului renal la om, realizat de prof. Eugen Proca, în 1980. Conducător al Academiei Române, ministru al sănătății și rector universitar, prof. Th. Burghele a scris mai multe tratate de specialitate, printre care „Patologie chirurgicală“ (1975), „Rinichiul de șoc“ (1962), „Urgențele în urologie“ (1967), „Tuberculoza urogenitală“ (1969) etc. 
     În domeniul urologiei, la spitalul Fundeni a activat, până în 1975, prof. Olănescu, iar în 1980 conducerea clinicii a fost preluată de prof. Eugen Proca, elev al prof. Burghele, care a cultivat filonul științific lăsat de prof. N. Hortolomei, aducând urologia românească pe noi paliere, mai ales în privința reconstrucției tractului urinar, endoscopiei aparatului urinar și al dializei renale. Această moștenire a prof. N. Hortolomei a reușit, prin cei formați de acesta, să abordeze patologia retroperitoneului, a neoplasmelor renale cu invazie venoasă, patologia suprarenală, testiculară, transplantul renal etc.
    Un nume important al chirurgiei, crescut la școala prof. N. Hortolomei, a fost prof. Ion Juvara. Acesta a fost preparator în clinica profesorului, în 1939, iar din 1943 a devenit specialist, clasându-se primul la concursurile de chirurgie și urologie. În acel timp, mâna dreaptă a prof. N. Hortolomei era profesorul de mai târziu Th. Burghele, iar ajutor era Ion Juvara. Prof. Ion Juvara a impus rigoarea sacră a actului chirurgical și a format numeroase generații de chirurgi, prin abordarea chirurgiei generale, urologiei, chirurgiei endocrine, cardiovasculare, toracice și oncologice.
     Continuând tradiția prof. N. Hortolomei,  Dan Setlacec a fost un recunoscut chirurg, profesor, un personaj cu aură demiurgică asemenea maestrului său. Transferul clinicii de la Colțea la Fundeni a marcat dezvoltarea chirurgiei cardiovasculare, prof. Setlacec fiind un operator inteligent, cu o rară cultură medicală. Aici s-au format numeroși specialiști și s-au realizat primul transplant renal (1980), primul transplant hepatic (1997) și primele operații pe cord oprit.
     Primele tratate publicate de prof. N. Hortolomei, în 1958, au fost urmate de cele ale prof. Th. Burghele, în 1974, ale prof. E. Proca, în 1984, și ale prof. N. Angelescu, în 2001. În 2008 a apărut tratatul de urologie al prof. Ioanel Sinescu și conf. Gabriel Gluck, dovadă a nivelului ridicat atins de urologia românească. Nu trebuie omise nici „Pagini din istoria chirurgiei românești“ a prof. dr. Vasile Sârbu sau „Istoria urologiei românești“ a prof. dr. Ioanel Sinescu și prof. dr. Viorel Tode, apărut la împlinirea a 100 de ani de la înființarea Societății Române de Urologie, în 2009, fiind reeditată în 2011.
     La 76 de ani, prof. N. Hortolomei s-a îmbolnăvit și a ales să fie internat la spitalul Panduri, în clinica prof. Th. Burghele, cu diagnosticul de tromboză acută a axului vascular principal al membrului superior drept, care era cianotic. Prof. Petre Georgescu, fostul decan al Facultății de Medicină din Craiova și descendent prin prof. Burghele din școala prof. N.  Hortolomei, povestește că, în ultimele sale zile, academicianul i-a chemat la patul său pe cei mai apropiați colaboratori și, cu mintea limpede, le-a spus: „De-acum înainte să ascultați de Burghele“.
     În istoria noastră sunt cunoscuți patru iluștrii medici chirurgi, urologi, șefi de clinică, profesori universitari, rectori de universități de medicină, academicieni, președinți de societăți de chirurgie–urologie, editori șefi ai revistelor de specialitate, unii chiar miniștri ai sănătății, oameni care au făcut cinste societății medicale. Avem convingerea că Asociația Română de Urologie, condusă de unul dintre aceștia, se află în nota înaintașilor noștri, pentru că „numai astfel vom putea afirma aicea și pretutindeni existența urologiei românești“, cum spunea prof. Hortolomei.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe