Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

De ce o zi naţională fără tutun?

Viața Medicală
Prof. dr. Florin MIHĂLŢAN vineri, 23 noiembrie 2012
Viața Medicală
Dr. Ioana MUNTEANU vineri, 23 noiembrie 2012
   Sărbătorită în a treia joi din luna noiembrie, Ziua naţională fără tutun a ajuns la a zecea aniversare. Ea a fost adoptată de Guvernul României, la cererea Ministerului Sănătăţii, în parteneriat cu „Aer Pur“ România şi TVR2. Alegerea acestei zile nu a fost întâmplătoare: în urmă cu 36 de ani, tot într-o joi de noiembrie, Divizia California a American Cancer Society a reuşit să convingă un milion de fumători să renunţe pentru o zi la acest obicei dăunător sănătăţii lor şi a celor din jur. De atunci, an de an, a treia zi de joi din noiembrie este celebrată în SUA ca zi fără tutun. Este şi un moment de reamintire a situaţiei la capitolul „controlul tabagismului“ în ţara noastră.
   În România, prevalenţa fumatului în 2011, din datele Global Adult Tobacco Survey (GATS), un studiu coordonat de Ministerul Sănătăţii, este, la adult, de 26,7%. Aceste valori arată o uşoară scădere, comparativ cu anii precedenţi, când prevalenţa atingea şi 35%.
   Există o bătălie pentru aceleaşi eşantioane populaţionale pe care o dăm noi, cei din frontul antifumat, şi unde ne întâlnim de fiecare dată cu companiile transnaţionale de tutun: adolescenţii. În 2007, în România, prevalenţa consumului de tutun în ultimele 30 de zile, în rândul adolescenţilor de 16 ani a fost de 25% (conform Studiului naţional privind consumul de tutun, alcool şi droguri – România, 2007). După aceeaşi sursă, băieţii fumau mai mult decât fetele, respectiv 26% vs. 23%. Dacă în 1999 diferenţa dintre cele două sexe era de 11%, aceasta s-a redus la 6% în 2003, ajungând la 3% în 2007. Astfel, şi adolescentele din România s-au înscris în curentul acesta nefast ascendent, de consum de tutun. Cum acelaşi studiu raportează că fumatul este încă prezent, în ciuda unei legislaţii cu fisuri (legate de spaţiile publice), într-o serie de instituţii ale statului (20,7% în clădiri guvernamentale, 10,4% în instituţii medicale, 25,1% în şcoli şi 47,5% în universităţi), avem deja o imagine completă a situaţiei tabagismului la noi.
   În acest context, companiile transnaţionale de tutun s-au orientat şi se vor orienta în continuare spre categoriile mai vulnerabile. Adolescenţii, dacă nu vor fi informaţi într-un mod corespunzător, vor merge într-o singură direcţie, spre acumulare de comorbidităţi şi alterarea calităţii vieţii. Măsurile legislative nu prezintă o importanţă deosebită pentru aceştia, dacă ele nu sunt respectate de modelele lor adulte şi nu pot constitui la vârsta lor o metodă de constrângere, pentru că va exista un „fruct interzis“, pe care doresc să-l guste.
   De ce este importantă această zi? Este un moment de analiză a realităţilor româneşti şi, concomitent, de disciplinare a strategiilor celor care sunt în frontul antifumat. De la ultima zi naţională, progrese vizibile pe plan legislativ nu s-au făcut, deşi a existat un interes trecător din partea unuia sau a altuia din partidele politice aflate fie la conducere, fie în opoziţie. Din păcate, nu a existat o finalitate de corecţie a legislaţiei de protecţie a fumătorului pasiv, cu toate că am asistat la un moment unic, când liderii de opinie şi preşedinţii mai multor societăţi şi asociaţii profesionale au semnat un memoriu de susţinere a schimbării legislative, pentru Parlamentul României. Aşa cum se poate însă uşor vedea în Bucureşti şi în ţară, această lege este puţin respectată, chiar şi cu golurile induse premeditat în conţinutul ei, legat de spaţiile fără fumat din restaurante, baruri, puburi etc. Nu s-a făcut mare lucru nici pe linia controlului şi a penalizării celor care nu respectă un minimum de protecţie pentru fumătorii pasivi din ţară, victime mai mult sau mai puţin conştiente ale fumului de ţigară. Se induce însă – nu întâmplător – şi se întreţine un conflict artificial şi se poartă discuţii sterile pe teme ca persecuţia fumătorilor, diferite surse de asistare a fumătorilor altele decât cele validate ştiinţific (precum ţigara electronică). În această capcană, nu de puţine ori, cad şi ziariştii de la noi.
   Există o lumină la capătul tunelului. Programul „Stop Fumat!“ şi-a continuat activităţile, asigurând consiliere şi asistenţă fumătorilor dornici să o rupă cu această dependenţă, dar şi aici este loc de mai bine. Societatea Română de Pneumologie (SRP), prin Secţiunea de tabacologie, a organizat şi organizează ateliere pentru medici de diverse specialităţi, pentru înarmarea lor cu instrumente utile de sprijin al fumătorului. Ne-am confruntat de-a lungul anilor (şi am remarcat şi anul acesta, cu ocazia workshopului de la Rm. Vâlcea) cu faptul că interesul medicilor nu este pe măsura ofertei noastre. În schimb, şi alte societăţi, precum cea de cardiologie, ni s-au alăturat şi împreună am perfectat un program de colaborare pe termen lung, cu înfiinţarea unui site suplimentar, care poate fi util pentru toţi cei ce doresc să ni se alăture. Aşteptăm, desigur, şi alte societăţi să facă acest pas. Un alt element pozitiv din acest an a fost apariţia Ghidului de asistare a fumătorului, elaborat de European Network for Smoking Prevention (ENSP) şi preluat cu acceptul tabacologilor români, din Ghidul naţional de consiliere a medicilor şi pacienţilor, iar implicarea liderilor de opinie de la noi în realizarea unui ghid european a fost remarcabilă.
   Obiectivul principal al unei astfel de zile este de a induce stoparea fumatului, fie şi pentru o zi. De aceea, desfăşurarea de campanii media şi a unei conferinţe de presă pentru a sensibiliza politicul şi publicul larg, adolescenţii în special, asupra riscurilor expunerii la fumat îşi găsesc pe deplin locul tocmai în această Zi naţională fără tutun. Aşteptăm concomitent, nu ca pe un slogan electoral, să resimţim, după aceste alegeri, un interes crescut din partea guvernanţilor, pentru a recupera distanţa care se conturează în ultimul timp faţă de vecinii noştri (bulgari şi unguri), la care legislaţia antifumat este funcţională şi protecţia fumătorului pasiv este reală şi nu „virtuală“, cum se întâmplă la noi…

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.