Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

De la MECIPT în zilele noastre

Viața Medicală
Dr. Virgil ENĂTESCU luni, 30 martie 2015
   Informatica pentru sănătate este astăzi un domeniu nu doar unanim acceptat, ci şi foarte apreciat de lumea medicală. Nu întotdeauna a fost aşa, iar dificultăţile apariţiei unui nou domeniu în ştiinţă şi cunoaştere, cu implicaţii în practica medicală, au fost inerente. Domeniul s-a născut la intersecţia dintre medicină şi informatică, poate chiar dintre gândirea medicilor, a personalului medical, şi cea a inginerilor, a matematicienilor şi informaticienilor. Or, la început, între aceste două categorii era o diferenţă uriaşă, ce părea greu de depăşit.
   Cartea Informatica de sănătate din România – 50 de ani de istorie trăită este scrisă de matematicianul Dan D. Farcaş cu mult talent scriitoricesc. Ea constituie o dezvăluire pentru marea majoritate a cititorilor şi, în parte, chiar pentru specialiştii noului domeniu. Dan Farcaş – informatician, doctor în matematici – a lucrat alături de mari personalităţi în domenii privind informatica în general şi organizarea sanitară. În plus, este un om de cultură: a scris eseuri şi volume de literatură ştiinţifico-fantastică. Pe lângă cultura sa vastă, este şi un foarte bun povestitor, care atrage întotdeauna un larg auditoriu. Noutatea pe care o aduce Dan Farcaş în cartea de faţă este abordarea, dintr-o incidenţă aparte, a domeniului. El vorbeşte despre cincizeci de ani de istorie trăită, într-un segment al informaticii medicale definit de el ca informatică de sănătate sau informatică pentru organizare sanitară. Nu avem niciun motiv să nu îl credem în tot ceea ce spune, ba, mai mult, mărturia sa este foarte valoroasă, venind din partea unui specialist ce a trăit în anturajul apropiat conducerii, apropiat celor ce luau decizii.
   Am avut, mărturisesc, emoţii când am citit despre realizările timişorene privind calculatoarele MECIPT (Maşina Electronică de Calcul – Institutul Politehnic Timişoara) 1 şi 2. A fost una dintre marile realizări ale ciberneticii şi informaticii româneşti, care s-a bucurat de recunoaşterea specialiştilor din domeniu. De aici începând, drumurile noastre s-au întâlnit, ba chiar eforturile noastre au fost reunite într-un cerc comun de bionică, interdisciplinar, care urmărea să aducă modul de gândire şi limbajul la un nivel comun de înţelegere a noilor tehnologii şi concepte. Punerea în acord a cel puţin unei părţi din gândirea medicală cu rigurozitatea inginerească este relatată extrem de atractiv în acest volum. De aici am aflat că inginerii ne priveau atunci cu detaşare şi umor. Treptat însă, s-a demonstrat că şedinţele săptămânale de la clinica profesorului Eduard Pamfil au deschis o cale de înţelegere între diferitele specialităţi. În plus, au diluat şi chiar au şters anxietatea sau uneori repulsia faţă de domeniul străin. Se poate spune că acest cerc a creat condiţiile unei deschideri, la care au participat pionierii informaticii medicale.
   Autorul relatează şi întâlnirile cu somităţi ale domeniilor interdisciplinare, cum ar fi G. Moisil, C. Bălăceanu-Stolnici, E. Nicolau, V. Săhleanu, E. Pamfil etc. De asemenea, sunt relatate eforturile de organizare a diverselor acţiuni ce au lansat informatica medicală românească. Ce uită să spună colegul nostru este faptul că simpozionul Medinf a fost prima manifestare naţională, cu largă participare şi periodicitate bine stabilită, din întreaga Europă. Deci coeziunea dintre cei pasionaţi de informatica medicală de la noi era mult mai mare decât în alte părţi.
    Şi totuşi, cum era şi firesc, vedem că au existat tendinţe centripete de a crea colective, catedre, comisii de informatică medicală, în paralel cu forţe centrifuge, ce voiau să limiteze informatica medicală doar la administraţia medicală. Este adevărat că informatica medicală are o valoare inestimabilă pentru organizarea sanitară. Însă, cum este şi firesc, informatica a pătruns în gândirea medicală, a transformat euristica medicală, deschizând perspective nebănuite. Noua ramură se numeşte bioinformatică şi stă la baza înţelegerii biologiei celulare, dar şi a altor niveluri ale organismului uman şi ale mecanismelor de boală. Această deschidere a avansat extraordinar în ultimele două decenii, iar unul dintre rezultatele valoroase (nu singurul) este cunoaşterea genomului uman.
   Este pentru prima dată când o carte mă surprinde, declanşându-mi emoţii deosebite. Cu Dan Farcaş şi cu Gh. Mihalaş am constituit o tripletă de pionieri a căror muncă nu a fost zadarnică. Să nu uitaţi că informatica românească este recunoscută şi apreciată pe plan internaţional. De asemenea, şi informatica medicală de la noi se bucură de o apreciere deosebită. Mulţi dintre cei ce au făcut parte din bordul societăţilor europene şi mondiale au fost români.
   Este bine ca acest volum să fie cunoscut de generaţiile tinere, dar şi să fie prezentat de generaţiile ce au ajuns să aibă prestigiu ştiinţific. Şi la noi în ţară au existat şi vor exista realizări de vârf, gândire teoretică şi cercetare de performanţă cu cel puţin un pas înaintea gândirii cotidiene profesionale. Cei care visează viitorul nu vor putea fi opriţi în a-l construi. Totul depinde de voinţa tinerei generaţii.
   Autorul este un model pentru cei ce vor să facă performanţă, iar cercetarea statistică, informatica populaţională rezolvă multe probleme, începând de la epidemii, boli cronice, până la boli genetice, factori de mediu periculoşi etc. Dacă azi am scăpat de o parte mare a pericolelor epidemiologice, în mare parte, aceasta se datorează statisticii şi urmăririi computerizate a fenomenelor.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.