Recentele desfiinţări de spitale, făcute în numele sau cu scuza nevoii de modernizare (în fapt impuse/autoimpuse prin acordul încheiat de România cu Fondul Monetar Internaţional), chiar dacă aduc, eventual, mici economii pentru cheltuielile din sănătate, au şi un efect nedorit: scad accesibilitatea pacienţilor la îngrijirile de sănătate comunitare. (...) "> Desfiinţarea nevăzută a spitalelor - Viața Medicală
Newsflash
OPINII

Desfiinţarea nevăzută a spitalelor

de Dr. Aurel F. MARIN - apr. 29 2011
Desfiinţarea nevăzută a spitalelor

    Recentele desfiinţări de spitale, făcute în numele sau cu scuza nevoii de modernizare (în fapt impuse/autoimpuse prin acordul încheiat de România cu Fondul Monetar Internaţional), chiar dacă aduc, eventual, mici economii pentru cheltuielile din sănătate, au şi un efect nedorit: scad accesibilitatea pacienţilor la îngrijirile de sănătate comunitare. (...)
 

    Recentele desfiinţări de spitale, făcute în numele sau cu scuza nevoii de modernizare (în fapt impuse/autoimpuse prin acordul încheiat de România cu Fondul Monetar Internaţional), chiar dacă aduc, eventual, mici economii pentru cheltuielile din sănătate, au şi un efect nedorit: scad accesibilitatea pacienţilor la îngrijirile de sănătate comunitare.
    Dacă luăm în consideraţie faptul că România înregistra, în 2008, o medie de doar 2,2 medici la 1.000 de locuitori (conform OECD Health Data 2010 şi Eurostat), iar mai mult de jumătate din medicii care practică în România sunt generalişti sau medici de familie, rezultă că în ţara noastră există un singur specialist la fiecare o mie de locuitori. Ceea ce, să recunoaştem, înseamnă foarte puţin. „Viaţa medicală“ a prezentat, în numeroase rânduri, situaţii înregistrate în ţară, cu judeţe în care uneori nu există nici măcar un specialist din anumite domenii, precum, de pildă, Hematologia clinică… Altfel spus, avem puţini specialişti şi oferta de servicii de sănătate este nu doar inegal repartizată teritorial, dar şi foarte deficitară. Nu-i nimic, s-ar putea spune, cu un mic efort, pacientul poate ajunge într-un centru universitar, unde să beneficieze de îngrijiri de sănătate optime. Dar…
    Restricţiile bugetare impuse de criza economică nu se răsfrâng asupra sistemului nostru de sănătate doar prin desfiinţări/reorganizări de spitale. Nu. Asimilaţi
oricăror alţi „bugetari“, medicii (dar şi personalul medical cu alte pregătiri) au devenit fără voie victime ale blocării posturilor din sistemul public de sănătate. De ce victime? Pentru că etapele logice ale unei cariere profesionale nu mai pot fi urmate aşa cum s-ar întâmpla în orice ţară civilizată. Tinerii medici români, odată ce îşi finalizează pregătirea în specialitate, promovează examenul de medic specialist şi sunt confirmaţi prin ordin de ministru, nu au prea multe opţiuni. Pot să emigreze (ba chiar ajungem să credem că sunt încurajaţi să o facă!), pot eventual să lucreze în sistemul privat (dar acolo se caută medici experimentaţi, „cu nume“…), sau pot să renunţe la medicină. Unii chiar asta fac. Pentru că sistemul public, cu posturile „blocate“ prin absurde măsuri administrative, le refuză accesul şi şansa la o carieră în specialitatea în care s-au pregătit. Cine câştigă din această situaţie? Nimeni. Firava economie realizată se răsfrânge asupra sănătăţii populaţiei, asupra medicilor care deja lucrează în sistemul public – forţaţi direct să efectueze un număr mai mare de gărzi, să aibă în directă îngrijire un număr mai mare de pacienţi –, asupra medicilor care nu-şi pot practica profesia pentru care s-au pregătit (acelaşi stat strâmtorat a investit în educaţia medicilor sume pe care acum, dintr-o închipuită economie, le pierde), asupra noastră, a tuturor. Poate că nu şi asupra demnitarilor, ei se tratează la Viena.
    Ne-a atras atenţia un document publicat recent, cu discreţie. Este vorba de o centralizare a posturilor vacante din Bucureşti. Am aflat astfel că spitale de mare prestigiu, centre de referinţă pentru anumite specialităţi, duc o lipsă acută de specialişti. Câteva exemple: la Institutul „Marius Nasta“ lipsesc… pneumologii (16 posturi vacante), la „Matei Balş“ – infecţioniştii (7), la Institutul de Neurologie şi Boli Neurovasculare – neurologii (7,5), la „Bagdasar-Arseni“ – neurochirurgii (22), dar şi intensiviştii (16) ori radiologii (9), la Fundeni – gastroenterologii (17), specialiştii ATI (16) şi chirurgii (11), la „Obregia“ – psihiatrii (17,5), la IOMC – nu doar pediatrii (12,5), ci şi obstetricienii (8,5) şi neonatologii (4,5), la INRMFB – specialiştii în recuperare medicală ş.a.m.d. La nivelul Capitalei, sunt vacante nu mai puţin de 71,5 posturi de ATI, 62,5 de Radiologie, 61,5 de Medicină generală, 44,5 de Chirurgie generală, 39 de Medicină de familie, 37,5 de Pediatrie, 36,5 de RMFB, 35 de Neurochirurgie, 33,5 de Medicină de urgenţă, 29,5 de Cardiologie, Medicină internă, Psihiatrie şi, respectiv, Medicină de laborator… Nu mai puţin de 851 de posturi de medic sunt vacante în Bucureşti! La care se adaugă 2.500 de posturi de asistent medical şi încă numeroase alte posturi pentru personalul din sistem cu altă pregătire. Dar toate sunt blocate, căci Sănătatea e văzută ca o risipă de fonduri, nu ca o investiţie pe termen lung.
    Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti are angajaţi, în total, 404 medici (fără a aduna rezidenţii, angajaţi doar pe perioada studiilor). Cu alte cuvinte, la această dată, prin neocuparea posturilor vacante din Capitală, putem spune că nu unul, ci două spitale de mărimea SUUB sunt închise! Ar mai trebui, oare, să ne mire starea precară de sănătate a populaţiei, care situează ţara noastră pe ultimele locuri în Europa? Lipsa de viziune şi de strategie de astăzi va avea curând repercusiuni severe, dar când vom realiza asta va fi deja prea târziu.
 
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe