Iniţiativa
cetăţenească europeană este un document depus la Comisia Europeană ca urmare a
susţinerii exprimate de cel puţin un milion de cetăţeni europeni. În urma validării
documentului, urmează audierea organizatorilor şi o dezbatere în Parlamentul
European, după care Comisia Europeană trebuie să hotărască dacă va aplica în
legislaţia comunitară cele solicitate de cetăţeni, dacă va lua în seamă
documentul în alt fel sau dacă nu va reacţiona deloc. Două iniţiative au fost
deja validate de Comisie: „Unul dintre
noi“ şi „Apă pentru toţi“. Este
un moment al adevărului pentru Uniunea Europeană, care le va arăta cetăţenilor
europeni cât de mult contează aşteptările lor în ochii instituţiilor
comunitare.
„Unul dintre noi“ a întrunit peste 1,7
milioane de semnături. România a depus peste 140.000, pragul minim pentru ţara
noastră fiind de 25.000. Într-un „clasament“ virtual, ne-am situat pe locul 5
din 18 ţări ai căror cetăţeni solicită protejarea vieţii încă de la concepţie.
Prin iniţiativa amintită, se solicită Uniunii Europene să asigure, în limita
competenţelor sale, protecţia dreptului la viaţă încă din momentul concepţiei,
ceea ce ar putea însemna să nu finanţeze avorturi la cerere în ţările sărace şi
nici cercetări care presupun distrugerea embrionilor umani. Prin iniţiativa
respectivă, cetăţenii europeni se pronunţă, de fapt, pentru enunţarea unui
criteriu moral în alocarea banilor europeni.
„Apă pentru toţi“ a întrunit 1,659
milioane de semnături şi solicită Uniunii să nu adopte o legislaţie care să
permită privatizarea surselor de apă potabilă ale comunităţilor.
Ambele
solicitări ale cetăţenilor europeni sunt la fel de importante. Ele le arată
politicienilor de la Bruxelles ce îngrijorări au oamenii şi de cât credit se
bucură, încă, instituţiile europene. După semnarea Tratatului de la Lisabona
(decembrie 2009), contextul alegerilor europarlamentare din mai 2014 este
diferit: Parlamentul European va avea competenţe extinse, de codecizie, împreună
cu Consiliul de Miniştri, şi un rol major în desemnarea preşedintelui Comisiei
Europene, pentru un mandat de cinci ani.
Presupunând că „Unul dintre noi“ se va bucura de un
răspuns politic satisfăcător din partea Comisiei Europene, pentru România acest
lucru ar putea însemna că avorturile la cerere nu vor mai putea fi decontate
din banii asigurărilor de sănătate, ca până acum. Politica de sănătate publică,
ca şi învăţământul, sunt de competenţa statelor membre ale UE şi nu va veni
nimeni să ne impună modificarea celei mai liberale legislaţii din Europa în
materie de avort.
