Astfel, explicaţia hipocratică a isteriei consta în credinţa că „factori mecanici“ produşi prin mişcările uterului, sau „aburi“ produşi de uter „afectează“ fibrele nervoase etc. cauzând simptomatologia. Să nu uităm că peste 2000 de ani, până în a doua parte a secolului al XIX-lea, cei mai competenţi medici, cei mai performanţi gânditori credeau în această explicaţie. Lucrurile au evoluat odată cu evoluţia posibilităţilor de cunoaştere anatomofiziologică, apoi metabolică etc.… oferite de dezvoltarea celorlalte ştiinţe care scrutau materia vie şi nevie. Pe măsură ce se cunoşteau adevăratele resorturi anatomofiziologice, fiziopatologice etc., spaţiul de speculaţii elucubrante se reducea drastic. Ultima mare fabulaţie din medicină, care prin simplă speculaţie mitologizantă pretindea că explică fenomene patologice psihice, a fost Psihanaliza. Amiaza ei a trecut, iar înserarea o „bibliotechează“ în rafturile de aventuri speculative ale gândirii omeneşti. Ea ajunsese la afirmaţii absolut ilare, de tipul „hipertensiunea arterială este cauzată de conflicte inconştiente şi nu trebuie tratată până la rezolvarea acestora“. Astăzi s-a ajuns la conceptul de „medicină bazată pe dovezi“, o paradigmă prodigioasă din punct de vedere ştiinţific, dar care indirect a produs o pierdere. Conceptul a apărut după stingerea apogeului celei mai mari fabulaţii din istoria ştiinţei (Psihanaliza), ceea ce a scufundat în derizoriu orice preocupare teoretică în Medicină. Riscul este acela al transformării unei profesii de largă deschidere intelectuală într-o meserie, a transformării medicului de tip «savant» într-un «felcer» cu pregătire ştiinţifică, dar felcer.
De ce este importantă teoria? Să dăm câteva exemple. Fără matematică (o ştiinţă absolut teoretică), evoluţia celorlalte ştiinţe şi a tehnicii ar fi fost imposibilă, am fi umblat şi la ora actuală cu… căruţa. Fără un „aiurit“ care umbla cu buzunarele pline de hârtii pe care le tăia în benzi, le răsucea şi le lipea capetele, încercând apoi să le calculeze proprietăţile matematice (mă refer la Möbius), noi nu am putea înţelege azi stereostructura moleculelor biologice, structura acizilor nucleici, zborurile cosmice etc. Nimic nu era mai puţin practic la vremea respectivă decât să freci ebonita şi, aparent, să te joci ridicând cu ea bucăţele de hârtie, dar fără acei „aiuriţi teoreticieni“ nu am fi ajuns să stăpânim electricitatea, iar fără electricitate n-ar fi nimic în ziua de azi.
Să începem astfel. Înainte de a afla rezultatul măsurătorii lungimii braţului există întrebarea: ce lungime are braţul? Înainte de a zbura în Cosmos a existat visul de a zbura în Cosmos, a apărut literatura despre zborul în Cosmos, iar oamenii au început a-şi pune întrebări despre cum ar fi realizabil zborul. Înaintea oricărei realizări tehnice, a existat întrebarea, apoi au fost elaborate soluţii, care abia pe urmă au fost verificate, verificări ce au permis dezvoltarea unei tehnici. Medicina este şi ea o tehnică de abordare a tratării bolilor, a recuperării sănătăţii şi a menţinerii ei. Pentru orice practicant al medicinii este clar rolul cercetării, care precede actul medical. Dar, cercetarea începe întotdeauna cu teoria. Iar la teoria cercetării, în general, şi la teoria unei cercetări anume nu se poate ajunge decât apelând la sensuri generale extramedicale, biologice, fizice, chimice etc. Toate sensurile generale au în final un fundament filosofic (gândirea cea mai largă şi mai teoretică posibilă). Aşadar, pentru a fi medic în perfectă sau deplină conştiinţă a actului medical trebuie să ai nu doar cunoştinţe tehnice medicale, dar acestea trebuie ancorate în cunoaşterea şi sensurile generale biologice, care la rândul lor trebuie plasate în conexiuni şi mai largi. Dacă vreţi, putem face o comparaţie grosieră, în sensul că la talpă este zidarul, pe o treaptă mai sus este constructorul, iar cel mai sus arhitectul. Aceste trepte sunt şi cele de acces spre teorie. Pe ce trepte ne situăm noi, fiecare? Fără respectul pentru teorie, Medicina îşi pierde nobleţea! Chiar dorim noi să o vedem un simplu produs comercial în oferta de servicii pentru populaţie?