Newsflash
OPINII

Empatie și comunicare nonverbală

Empatie și comunicare nonverbală

Stabilitatea unei relaţii dintre pacient și medicul stomatolog are la bază mai multe premise. Cele mai importante sunt încrederea în medic și empatia medicului faţă de pacient percepută de acesta.

stomatolog

Considerentele de ordin material, inclusiv onorariile aplicate, nu se găsesc niciodată pe primul loc în stabilitatea unei relaţii medic-pacient.

Formele de exprimare a unei relaţii nonverbale cu relevanţă în legătura medicului cu pacientul sunt distanţa fizică, contactul vizual, limbajul corpului și expresiile feţei. Satisfacţia și mulţumirea pacientului pe de o parte și succesul și prestigiul medicului stomatolog pe de cealaltă parte sunt condiţionate de modul de derulare a acestor relaţii nonverbale prin care este relevat și gradul de empatie manifestat.

        Distanţa fizică și spaţiul personal sunt concepte sociologice cu relevanţă mare în stomatologie. Regulile transpuse în cutume și în norme culturale sunt aplicate în mod specific în cabinetul dentar. Distanţele dintre indivizi și atingerile corporale le găsim în mod curent în relaţia dintre medic și pacientul aflat pe fotoliul dentar. Dar o atenţie aparte trebuie acordată apropierii și atingerilor, altele decât cele strict legate de intervenţia medicală. Atingerile pe mână sau pe umăr făcute de medic pot exprima empatia atât de așteptată de pacient.

Importanţa expresiilor faciale

        Expresiile feţei au relevanţă pentru a înţelege starea și îngrijorările pacientului, dar și medicul trebuie să exprime atenţia pe care o acordă acestuia. Pacientul trădează îngrijorările, frica, curajul sau alte atitudini prin expresiile feţei. Medicul stomatolog trebuie să le urmărească cu atenţie, iar atunci când este concentrat pe actul medical, asistenta este cea care trebuie să facă acest lucru. S-a constatat că femeile au o intuiţie mult mai pronunţată decât bărbaţii în descifrarea semnalelor nonverbale.

        Contactul vizual este aplicabil în timpul anamnezei din cadrul consultaţiei. Atenţia medicului trebuie acordată pacientului, evitând urmărirea cu privirea a altor obiecte, mai ales a telefonului mobil. În stomatologie se folosesc, pe lângă masca medicală, și alte mijloace de protecţie cum sunt ochelarii, ecranele (vizierele) sau lupele, ceea ce alterează semnificativ contactul vizual direct. De aceea, în timpul dialogului cu pacientul este bine să se renunţe la mijloacele suplimentare de protecţie, chiar dacă unele gesturi ar putea fi interpretate ca relaxări de la exigenţele privind protecţia antiepidemică.

Gesturi relevante

        Unele gesturi sunt relevante și bine cunoscute în stomatologie. Strângerea cu putere a mânerului fotoliului dentar, pumnii încleștaţi, arcuirea corpului, ochii închiși cu pleoapele strânse sau mișcări ale extremităţilor picioarelor exprimă neliniștea, frica sau chiar durerea resimţită în actul medical. Se naște astfel un dialog mut al gesturilor între medicul stomatolog și pacient, care trebuie înţeles și controlat în mod conștient.

        În contextul actual, activităţile medicale sunt excesiv de reglementate. Relaţia dintre medic și pacient, explorările medicale, criteriile de diagnostic, acordarea actului medical, timpul prevăzut pentru îngrijire, vindecare și administrarea medicaţiei sunt reglementate prin ordine, hotărâri sau legi, ceea ce lasă foarte puţin loc pentru o comunicare și cunoaștere reciprocă, constructivă și spontană dintre medic și pacient. Bolnavii au ajuns să identifice medicul cu furnizorul de servicii medicale.

        Este evidentă o tendinţă de dezumanizare a actului medical. Din fericire, în stomatologie caracterul liberal al practicii profesionale permite încă o comunicare adevărată între medic și pacient. Acest aspect este benefic și vine să compenseze în oarecare măsură accesibilitatea redusă a pacienţilor la serviciile medicale de stomatologie, ca o consecinţă a politicilor de sănătate existente și a finanţării dezastruoase aplicată prin sistemul public de asigurări sociale de sănătate.

 


Notă autor:

Bibliografie

Edward T. Hall – The Hidden Dimension, New York – 1966
Aprill H. Crusco, Cristhopher Wetzel – The Midas Touch: The effects of interpersonal touch on restuarant tipping – 1984
Petru Iluţ – Psihologie socială și sociopsihologie – Polirom 2009
Michael Lynn, Kirby Mynier - Effect server posture on restaurant tipping – 1993
Hall J - Nonverbal sex differences – John Hopkins University Press, Baltimore, 1984

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe