Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Fără număr

Viața Medicală
Dr. Monica-Emilia CHIRILĂ vineri, 5 februarie 2016
     În cadrul întâlnirilor lunare ale Atelierului de Filosofie și Antropologie Medicală din Cluj-Napoca, conf. dr. Radu Silaghi-Dumitrescu a susținut o prelegere intitulată surprinzător „Fără număr: traficarea informației și democrația biochimică“. Cunoscut ca cercetător, domnia sa este colaboratorul unei echipe românești care propune o formulă originală și inovativă de substitut de sânge, având în compoziție hemeritrina, o proteină extrasă din viermi marini. Absolvent al unor studii doctorale în orașul natal, dar și la University of Georgia (SUA), a publicat peste 200 de articole de specialitate, fiind laureat cu prestigioase premii în domeniul său de activitate. Dacă nu ar fi urmat drumul chimiei, i-ar fi plăcut să aprofundeze istoria (în special latura ei sociologică), considerând că există similitudini între cele două discipline. Această perspectivă sincretică a putut fi identificată pe parcursul prezentării sale, informațiile fiind atât din domeniul științelor exacte, cât și de natură filosofică, antropologică sau psihologică.
     Auditoriul a fost ghidat într-o călătorie atipică evidențelor și obișnuințelor gândirii noastre, în care împărțirea în unități și numărarea acestora sunt unelte aparent imposibil de abandonat. Însă încă sunt limbi în care noțiunea de număr nu există: tribul brazilian Pirahã are cuvinte doar pentru „mai mult“ sau „mai puțin“, tribul Munduruku numără doar până la cinci, iar membrii tribului Yanomami operează cu seturi mici de obiecte a căror individualitate este observată de subiect (de exemplu, cinci săgeți fabricate de propriile mâini între care există însă mici diferențe). Dar când, cum și la ce apare capacitatea de discriminare? Au fost realizate experimente cu copii foarte mici și cu animale, observându-se că două mulțimi de elemente sunt sesizate ca diferite dacă sunt în raport de 1:2 sau mai mare, însă când diferența între elementele celor două mulțimi este mică, acestea sunt considerate identice. Paradoxurile Sorites sunt un exemplu clasic în filosofie: dacă avem o grămadă de boabe de nisip și luăm unul, rămâne o grămadă; repetând operațiunea până la ultimul bob, teoretic acțiunea nu ar trebui să schimbe rezultatul. Când s-a făcut însă trecerea de la „grămadă“ la absența ei: la un bob, la două, la zece sau la o sută?
     Atât comunicarea interumană, cât și între organismele primitive, presupune existența unui cvorum – noțiuni sau practici adoptate de comun acord sau supuse scrutinului majorității. Sensibilitatea la cvorum presupune detectarea numărului de indivizi și existența unui răspuns unitar la stimuli, implicând mișcarea, formarea de colonii, multiplicarea, virulența etc. Fără conducători, fără puncte de comandă și control, fără organizare riguroasă este obținută o acțiune conjugată. Un caz ilustrativ ar fi cel al bacteriilor – atunci când devin numeroase, feromonii secretați depășesc o anumită concentrație în proximitate, gene specifice sunt exprimate pentru producerea factorilor patogeni și gazda este atacată. Democrația aceasta a lumii bacteriilor, în care toți sunt egali și „mărșăluiesc“ la fel, nu apare în organismul uman, în care există o mare diversitate de structuri și acțiuni, existând mai degrabă o asemănare cu castele Indiei antice. Transformările neoplazice fac o excepție, cu toate efectele lor devastatoare.
    Conform estimărilor, 10% din masa organismul nostru este formată de celule străine, însă dacă luăm în considerare numărul lor, vom constata că dintre cele zece mii de miliarde de celule din corpul nostru, majoritare sunt cele care nu ne aparțin. Urmând principiile „democratice“, am fi o anexă a populației bacteriene colonizatoare. Un alt concept teoretic corect, dar greu de acceptat. Surprizele însă nu se termină aici. Prof. Paul G. Mezey, născut la Oradea, în prezent profesor universitar în Canada și profesor invitat la UBB, a propus și demonstrat matematic teorema holografică a densității electronice, conform căreia orice unitate de volum din interiorul unei molecule sau dintr-un singur atom, chiar o unitate infinitezimală, conține în ea informația completă despre întreg restul moleculei.
     Cum ne putem explica aceste concluzii? Moleculele sunt formate din atomi, iar atomii sunt formați din nucleu și electroni care gravitează în jurul nucleului, asemenea planetelor în jurul Soarelui. Este vorba însă de un nor de sarcină negativă a cărui densitate scade pe măsură ce ne îndepărtăm de nucleu. Deși stabilim arbitrar o graniță în limitele căreia se găsește 95% din densitatea electronică, valori diferite de zero se găsesc, teoretic, la oricât de mare distanță de nucleu, chiar dacă nu le putem măsura cu mijloacele actuale. Așadar, dacă nu există granițe strict delimitate ale atomilor, în consecință nici ale moleculelor care le formează, ne putem imagina o continuitate, o întrepătrundere a tuturor elementelor, o interacțiune care depășește proximitatea imediată. Având în vedere acestea, nici nu putem considera perfect identice două molecule care sunt situate în poziții diferite în spațiu și supuse unor influențe diferite venind de la elementele înconjurătoare. Operăm cu aproximări, trasăm granițe și cuantificăm elemente presupuse identice, dar asta nu înseamnă că nu ne putem deschide gândurile spre micro- sau macrocosmos și spre teorii care ne lărgesc orizonturile.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.