Newsflash
OPINII

Fatalităţi periodice

Fatalităţi periodice
   Iarna, alegerile şi gripa sunt trei fenomene care, periodic, ne găsesc nepregătiţi. Nu este zăpadă, fie ea cât de efemeră, care să nu blocheze circulaţia în oraşele mari şi să nu dea complet peste cap chiar şi cele mai banale activităţi. Mereu depăşiţi de realitate, primarii nu contenesc să ne asigure că vor rezolva situaţia. În cele din urmă, încălzirea vremii mângâie blajin incompetenţele. La alegeri, organizatorii sunt mereu covârşiţi. Dacă nu se termină tuşul, buletinele ori timpul de votare, atunci sigur învie cimitire întregi sau se practică turismul de duminică în cele mai sărace sate ale patriei. Măcar de oferta electorală modestă nu sunt vinovaţi organizatorii, acolo ne merităm soarta. Şi candidaţii.
   Gripa este acea boală de care ne lovim an de an, cu periodicitate nedezminţită. Curbele de incidenţă sunt superpozabile de la un sezon la altul, tulpinile se anunţă din martie, iar vaccinarea trebuie să înceapă din octombrie. Timp suficient, s-ar putea spune, pentru toţi planificatorii de sănătate publică, pentru a pune la punct detaliile programului de vaccinare antigripală. Modelul românesc al eficienţei ne arată însă că se poate şi altfel. Sunt deja mai mulţi ani de când vaccinul nu este disponibil până pe la sfârşitul anului, iar vaccinările ating constant un maxim prin februarie. Asta dacă nu se încălzeşte, între timp. Vremea e singura care mai ţine cu populaţia la risc.
   Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă imunizarea anuală, cu vaccinul antigripal sezonier, a grupurilor cu risc ridicat de boală gravă, în cazul unei infecţii gripale: femeile însărcinate, indiferent de vârsta sarcinii; copiii cu vârste între 6 luni şi 5 ani; persoanele de peste 65 de ani; pacienţii cu boli cronice; angajaţii din sistemul de sănătate. Sunt ţări care iau foarte în serios recomandările OMS. Statele Unite, de pildă, cu aproape 320 de milioane de locuitori, vaccinează anual aproape jumătate din populaţie. În 2013–2014, au fost vaccinaţi aproape 60% din copii (6 luni – 17 ani) şi peste 42% din adulţi. Pentru asta, la 18 octombrie 2013, fuseseră distribuite deja peste 110 milioane de vaccinuri, 130 la jumătatea lui decembrie. Anul acesta, şi-au îmbunătăţit performanţa: până la sfârşitul lunii octombrie, au fost distribuite peste 132 de milioane de doze de vaccin antigripal, iar ţinta pentru întreg sezonul este un pic peste 150 de milioane.
   Desigur, nici România nu stă degeaba. Anul trecut, de pildă, pentru o populaţie de 20 de milioane, au fost distribuite şase sute de mii de doze. Şi, pentru că românii nu-s grăbiţi ca americanii, primele doze au fost administrate în săptămâna 49, adică în Ajunul Crăciunului. Nu multe, că perioada nu este prea propice pentru activităţi de genul acesta, cu toate zilele libere aglomerate atunci. Activitatea s-a reluat după sărbători, dar mai mult de jumătate din cele 578 de mii de persoane au fost vaccinate după săptămâna 8 din 2014, deci în ultimele zile din februarie. Când, dată fiind încălzirea vremii, vaccinarea a fost oprită oficial. În sezonul trecut, România a vaccinat (aici e bine să vă aşezaţi, cifrele sunt ameţitoare) 2,7% din populaţia generală. Din grupurile la risc, 9% din persoanele vârstnice au fost imunizate antigripal şi peste jumătate din angajaţii din sănătate (54,7%). Ceea ce, să recunoaştem, este surprinzător, dat fiind refuzul de a se vaccina, exprimat public, dar cu titlul de „opinie personală“, al unor personaje importante din tagma noastră medicală. Nici nu am mai vrea să amintim de gravele deficienţe întâlnite în producţia de vaccin la Institutul Cantacuzino, finalizate cu retragerea întregului lot produs acolo, după ce fiolele de vaccin conţineau endotoxine bacteriene la valori de 30 de ori mai mari decât limitele admise. Încă o victorie la brâul politicienilor noştri, care întâi au investit bani şi speranţe (ale noastre, nu ale lor) în strategicul institut, după care şi-au pus tot un tovarăş politic la conducere. Rezultatul chiar era previzibil.  
    Nu-i nimic, veţi spune, situaţia a fost corectată anul acesta. Mai ales că lucrurile erau mai simple, fiind nevoie de o licitaţie externă până să-şi regăsească Institutul Cantacuzino capacitatea de producţie. Revenim deci: 132 de milioane de doze distribuite în SUA până la sfârşitul lunii trecute. Câte au fost distribuite în România până la 10 noiembrie de Ministerul Sănătăţii? Zero. Niciuna. Nu ştim câte vaccinuri s-au vândut prin farmacii, către cetăţenii dispuşi să plătească pentru a se feri de gripă, dar cifrele sunt tradiţional mici, dacă nu de-a dreptul neglijabile.
   Aflăm însă că oficialii din minister au încheiat, la începutul acestei luni (sic!), contractul cu un furnizor de vaccinuri şi speră să primească într-o primă etapă, 140 de mii de doze, urmate de alte 360 de mii până la sfârşitul lunii noiembrie. În total, 500 de mii de doze. Chiar şi în cazul în care toate aceste vaccinuri vor fi primite la timp, vom privi cu invidie cele 2,7 procente de anul trecut şi vom zice că, la anul, sigur ne luăm revanşa. Apoi, vaccinul nu se teleportează la DSP-uri şi de acolo la medicii de familie. Iar pacienţii vin şi ei la cabinete când pot. Medicii de familie, obişnuiţi deja cu contraperformanţele din anii trecuţi, când livrarea vaccinului se lua la întrecere cu venirea primăverii, ar fi mulţumiţi să primească o parte din doze până la jumătatea lui noiembrie. Chiar dacă, la o listă cu o mie de cronici din 2.400 de pacienţi înscrişi, un medic de familie nu va primi mai mult de o sută de doze. Într-un judeţ obişnuit, pe listele deja existente la direcţia sanitară sunt, în medie, peste 60 de mii de pacienţi vulnerabili. La nivelul întregii ţări sunt câteva milioane. Dacă măcar cele 500 de mii de doze ar fi livrate până la măreaţa defilare de 1 Decembrie, efectele nedorite (dar altfel implacabile) ale gripei vor putea fi reduse.
   Să nu ne minţim singuri însă. Şi la anul, pe vremea aceasta, ne vom felicita pentru cele câteva sute de mii de doze, care, iată, vor putea fi puse, ca şi anul acesta, sub bradul de Crăciun. Pentru că am ajuns să ne bucurăm de orice înfrângere, atunci când aceasta nu este la scor.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe