Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Fenomenul "calvados"

   În nuvela „Arcul de Triumf“, Erich Maria Remarque redă povestea unui chirurg german: refugiat în Franţa înainte de al Doilea Război Mondial, acesta lucra clandestin în diferite spitale din Paris, făcând operaţii chirurgicale de mare succes. Deşi o personalitate chirurgicală de înaltă ţinută, personajul lui Remarque nu putea lucra oficial pentru că nu avea dreptul de şedere în Franţa, fiind urmărit de poliţie. Operaţiile sale erau astfel consemnate în documente cu numele altor confraţi, apreciaţi dar puţin înzestraţi profesional. Acest medic talentat era cazat într-un hotel ieftin şi seara îşi petrecea timpul într-un local, consumând o cantitate importantă de calvados pentru a uita de situaţia mai mult decât grea în care se afla.
   Cazul amintit este doar un exemplu de „ratare“ în cariera medicală. Există însă numeroase alte variante ale fenomenului. Medicii din România se află, în această perioadă, într-o situaţie similară. Mulţi sunt dezorientaţi, fără perspective, cu suport financiar minim, cu greutăţi multiple, neputându-şi asigura un trai decent. Riscul de depresie este prezent şi, de aici până la consumul de alcool, uneori nu e decât un singur pas.
   După cum ştim, alcoolul afectează creierul uman. Efectele se produc la toate nivelurile funcţionale: cognitiv, emoţional, neurologic, motor, vestibular, dar şi sistemic. Este evident că efectele alcoolului asupra sistemului nervos central depind de cantitatea şi frecvenţa consumului de alcool, vârsta la care a debutat consumul de alcool şi timpul de expunere, vârsta, gradul de educaţie, sexul, fondul genetic, istoricul familial în ceea ce priveşte alcoolismul, expunerea prenatală, starea de sănătate etc. Alcoolul poate produce afectarea temporară a memoriei, după numai câteva înghiţituri. Pe măsură ce creşte cantitatea ingerată, creşte şi gradul afecţiunii. Cantităţi mari de alcool, consumate mai ales à jeun, pot genera stări amnezice anterograde, individul nu-şi mai poate aduce aminte ce s-a întâmplat pe perioada respectivă. Acestea, cunoscute şi sub denumirea de black-out, sunt mult mai comune în rândul băutorilor ocazionali şi trebuie privite ca efecte adverse ale intoxicaţiei acute cu alcool, indiferent de vârsta subiectului şi de gradul de dependenţă de alcool. Studiile imagistice au demonstrat că pacienţii alcoolici prezintă un grad mult mai mare de atrofie cerebrală decât subiecţii de control.
   În artă, Picasso a realizat în 1901 o pictură celebră, „Băutoarea de absint“, care arată sugestiv situaţia omului „posedat“ de „vraja“ alcoolului.
   Lipsa de motivaţie, de perspectivă, de iniţiative, contribuie la această stare şi astfel reuşim să distrugem şi clasa socială a medicilor, o clasă care încă îşi menţine ţinuta demnă şi prestigiul intelectual. Se doreşte, oare, intrarea într-un proces de involuţie, degradare şi chiar relocare pe alte meleaguri? Medicii români sunt simpli spectatori ai transformărilor sistemului de sănătate, fără să poată participa efectiv la procesele şi activităţile decizionale cu privire la starea sănătăţii. Mulţi absolvenţi conştientizează că şansele de realizare profesională sunt din ce în ce mai reduse. Dacă pentru alte domenii este acceptabil să lucrezi pe un post diferit de specializarea de bază, în medicină acest lucru nu poate fi acceptat. Pregătirea medicală este costisitoare şi nu ne permite pierderea oamenilor. Unii se salvează plecând în alte ţări, alţii se ratează în diverse feluri. Din păcate, există şi medici care îşi îneacă amarul consumând alcool.
   Soluţiile pentru evitarea căderii în prăpastie a generaţiilor actuale şi viitoare de medici vizează cel puţin următoarele aspecte: • orientarea politicii de sănătate către evaluarea realistă a nevoilor de servicii medicale pe toată suprafaţa României • stabilirea unei strategii de planificare a ocupării posturilor (pe cât este posibil) • oferirea unor oportunităţi de angajare (nu desfiinţarea lor) atractive prin crearea de posturi în zonele neacoperite • crearea unor unităţi medicale teritoriale dotate inclusiv cu specialităţi chirurgicale, care să poată trata cazurile din zonă fără a se ajunge la situaţia în care pacientul trebuie să vină la Bucureşti şi pentru intervenţii simple. Să nu uităm că în criză economică actuală, unii pacienţi trebuie să strângă bani pentru drum (tichetul de tren). Situaţia a devenit şi mai dramatică odată cu desfiinţarea unor unităţi teritoriale care reuşeau să trateze o serie de afecţiuni nechirurgicale. Călătoria către Bucureşti a devenit un drum tot mai lung, pe care mulţi nu şi-l permit, aşa că nu le rămâne decât să… moară acasă.
   Ne îndreptăm către o societate a extremelor, în care unii vor muri acasă cu zile, iar alţii vor pleca la Viena să se trateze. În aceste condiţii, ne întrebăm ce mai rămâne din sistemul de sănătate românesc şi din sănătatea populaţiei, care evoluează către procese patologice în curs de cronicizare.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.